Dreapta nu se uneşte. Dreapta se transformă

Eterna poveste a unificării dreptei şi-a consumat un nou episod în campania pentru alegerile locale. Cu fiecare rând de alegeri, ideea unui mare partid de dreapta sau cea a candidatului unic răscoleşte orgoliile mocnite ale liderilor politici. La fel s-a întâmplat şi anul acesta, când noul PNL s-a lovit de refuzul tuturor formaţiunilor cărora le-a propus un pact anti-PSD.

Pe ultima sută de metri înaintea scrutinului de duminică, Nicuşor Dan şi Cătălin Predoiu şi-au aruncat reciproc acuzaţii şi reproşuri. Ideea lui Cătălin Predoiu, aceea ca dreapta să dea un candidat unic anti-PSD, iar ceilalţi să se retragă în favoarea celui mai bine plasat în sondaje, a arătat încă o dată fractura existentă între partidele de dreapta. Propunerea unui candidat unic a apărut în martie, când PNL miza încă pe Ludovic Orban în cursa pentru Capitală, iar Cătălin Predoiu avansa ideea unei alianţe cuTraian Băsescu şi Monica Macovei. “Aş vrea să spulber ideea unei alianţe cu PMP şi M10”, i-a tăiat-o scurt Alina Gorghiu. După refuzul lui Nicuşor Dan de a se retrage din cursă, liberalii l-au scos ţap ispăşitor pe candidatul USB în cazul ipotetic în care Gabriela Firea ar câştiga Capitala. Reproşul liberalilor pare unul cu atât mai ciudat cu cât Nicuşor Dan s-a poziţionat politic drept un candidat anti-sistem şi împotriva partidelor politice tradiţionale, astfel că nu poate fi considerat un reprezentant al dreptei, aşa cum pot fi etichetaţi Robert Turcescu (PMP) şi Daniel Barbu (ALDE). Strategia liberalilor a fost criticată chiar din interiorul partidului de către deputatul Theodor Paleologu. "Ce le reproşez colegilor din PNL este că nu îl respectă pe Nicuşor Dan, îl tratează în discuţii mereu de pămpălău, de fraier, de iepuraş al PSD. Această conducere este ilegitimă şi total inaptă, şi-a dovedit incapacitatea politică şi ne conduce către un dezastru", a surprins deputatul PNL într-un interviu la RFI.

O idee fără sfârşit

Unificarea dreptei revine pe tapet cu fiecare rând de alegeri, fie că e vorba de locale, parlamentare sau prezidenţiale. Ultima tentativă s-a înregistrat la alegerile de acum doi ani, când Klaus Iohannis a fost candidatul Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL, care a dus în cele din urmă la fuziunea dintre cele două partide. În vara lui 2014, înainte să fie înghiţit de PNL, vechiul PDL a absorbit Forţa Civică, partidul fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu. Despre cât de bine funcţionează astăzi fuziunea dintre liberali şi pedelişti a vorbit preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, într-un interviu publicat la începutul săptămânii în Jurnalul Naţional. “Suntem din două partide diferite, ne unificăm cât om putea să ne unificăm, am avut şi greutăţi în această împreunare. La anul trebuie să ne alegem un preşedinte unic, va fi foarte greu să alegem dintr-o parte sau din alta. Eu vreau să propun în frunte o personalitate cunoscută din afara partidului”, a explicat seniorul liberal. Anul trecut, a existat şi ideea unei alianţe între PMP şi M10, însă aceasta s-a stins din faşă după ce Traian Băsescu a declarat că “macovismul e forma prostească a băsismului”, în timp ce Monica Macovei i-a replicat că “macovismul e băsismul fără Udrea”.

De la CDR la Alianţa DA

La parlamentarele din 1992 şi 1996, PNL a făcut parte din CDR, însă vechiul PNŢCD era considerat pe atunci locomotiva alianţei. În 2001, fostul lider PNL Valeriu Stoica a propus unificarea dreptei prin fuziunea cu PD-ul condus de Traian Băsescu. În frunte cu Valeriu Stoica, susţinătorii alianţei cu PD au fost excluşi partid şi au format Partidul Liberal-Democrat, care mai târziu a fuzionat cu PD şi a dat naştere PDL. În 2004, PNL şi PD au format Alianţa Dreptate şi Adevăr care i-a propulsat pe Traian Băsescu preşedinte şi C.P. Tăriceanu premier.

C.P. Tăriceanu a părăsit PNL după destrămarea USL în primăvara lui 2014. Tăriceanu a format Partidul Liberal Reformator, care a fuzionat ulterior cu PC şi a dus la apariţia ALDE, formaţiune liberală apropiată de PSD