Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a primit un semnal de atenţionare din partea Comisiei Europene pentru a-şi pune la punct un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient, a declarat preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu, informează agerpres.ro.
"Comisia Europeană a transmis o scrisoare EU Pilot în luna noiembrie 2012 în care încearcă să lămurească situaţia sistemului de colectare şi eliminare al subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, provenite din gospodăriile populaţiei. Această scrisoare este primul pas al procedurii de infringement, iar în perioada următoare va trebui să luăm o decizie împreună cu toate instituţiile implicate să vedem ce facem cu acest sistem astfel încât să nu ajungem la infringement. Noi am oferit un răspuns prin care am informat Comisia care sunt atribuţiile ANSVSA în această activitate, care momentan se află în subordinea Ministerului Agriculturii prin Agenţia Domeniilor Statului, şi am transmis un plan de acţiuni", a spus Mănăstireanu.
Comisia Europeană a cerut României să respecte legislaţia europeană şi legile naţionale privind colectarea şi eliminarea acestor subproduse (practic cadavrele animalelor din gospodării) iar concluzia misiunii din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, anul când au fost eliminate subvenţiile de la stat pentru transportul şi distrugerea cadavrelor de animale.
În opinia şefului ANSVSA, sistemul de ecarisare ar trebui gândit ca un parteneriat public privat între instituţiile publice implicate, autorităţi locale şi mediul privat, dar care să fie în coordonarea Autorităţii Veterinare deoarece este o activitate care aparţine sistemului veterinar în cea mai mare parte.
"Trebuie gândit un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient. Noi nu ţinem neapărat să luăm ecarisajul la ANSVSA, dar este o activitate care în proporţie de 50% ne aparţine nouă ca şi veterinari. S-ar putea dezvolta un sistem, dar implică alocări bugetare destul de importante, de nivelul a milioane de euro, pentru că, spre exemplu, numai un incinerator pentru animale de talie mare costa între 150.000 şi 200.000 de euro, iar o unitate de procesare cadavre de animale ajunge la aproximativ 4 - 5 milioane euro în funcţie de capacitate. Aici nu trebuie neglijat aportul celorlalte ministere, respectiv Ministerul Agriculturii, cel al Mediului şi al Dezvoltării pe de o parte, iar pe de altă parte autorităţi locale şi primării. Noi suntem autoritatea competentă care prin legislaţia europeană şi cea naţională, asigurăm doar partea tehnică a acestei activităţi, adică autorizăm unităţile implicate în lanţul de colectare şi eliminare al subproduselor şi facem auditul şi controlul acestor unităţi dacă respectă din punct de vedere sanitar veterinar toate condiţiile stabilite. De asemenea, noi facem eforturi suplimentare pentru a colecta o parte din cadavrele de porcine, ovine şi caprine şi anume acelea de la care trebuie prelevate probe pentru efectuarea testelor de laborator obligatorii pentru supravegherea anumitor boli, animale care provin din gospodăriile populaţiei. Ulterior le distrugem prin intermediul unităţilor de incinerare de mică capacitate pe care le avem în laboratoarele noastre sau prin intermediul altor unităţi de incinerare cu care Direcţiile judeţene au încheiate contracte de prestări servicii. Pentru cadavrele mai mari, de cabaline sau de taurine, intervin autorităţile locale", a explicat şeful Autorităţii.
Încă de anul trecut, specialiştii ANSVA lucrează la un proiect de lege privind activitatea de ecarisare, nu numai pentru gospodăriile populaţiei ci şi pentru ecarisarea întregului teritoriu al României.
"Încercăm să găsim varianta legislativă care să înglobeze toate autorităţile şi lucrăm la acest proiect de act normativ. Vrem să facem o lege pe activitatea de ecarisare, dar trebuie să o gândim ca un proces foarte amplu pentru că nu se referă numai la cadavrele din gospodăriile populaţiei, ci la ecarisarea întregului teritoriu al României pentru a evita răspândirea sau perpetuarea unor boli care au impact, în primul rând, asupra sănătăţii animalelor dar şi asupra sănătăţii omului. În anul 2010, statul a eliminat subvenţia pentru transportul şi neutralizarea subproduselor de animale care nu sunt destinate consumului uman şi de la acea dată totul pică în sarcina autorităţilor locale. Ele trebuie să suporte aceste cheltuieli cu cadavrele de animale pe care le colectează de la populaţie şi de pe marginea drumului", a subliniat Vladimir Mănăstireanu.
În perioada următoare va avea loc o primă discuţie pe marginea acestui proiect de act normativ cu toţi reprezentanţii ministerelor implicate pentru a evalua costurile şi modul de funcţionare a unui astfel de sistem.
"Am avut o discuţie de principiu încă de anul trecut, dar în perioada următoare vom avea discuţii cu reprezentanţii tuturor ministerelor, dar în primul rând cu ministrul Daniel Constantin, privind colaborarea cu MADR pentru această activitate, dar şi cu autorităţile locale ca să vedem dacă pot să-şi prevadă în buget sume pentru ecarisaj. Cheltuielile necesare pentru punerea la punct a sistemului nu sunt legate numai de unităţile de eliminare a cadavrelor (procesare şi incinerare) ci şi de acele depozite de pe lângă autorităţile locale şi de tot ceea ce înseamnă infrastructura aferentă depozitului, respectiv maşini de transport, utilaje de manipulare. Dacă facem depozitele pe lângă fiecare autoritate locală, trebuie gândite câte depozite vor exista în funcţie de mărimea judeţului. Se poate stabili un depozit pe o anumită rază de kilometri calculată astfel încât transportul cadavrelor să fie cat mai ieftin", a mai adăugat şeful ANSVSA.
Acesta nu exclude eliminarea societăţii Protan din acest sistem, chiar dacă în ultimii ani au fost multe opinii, potrivit cărora statul ar pierde din contractul încheiat cu operatorul privat.
"Nu cunosc detalii pe contractul încheiat de ADS cu Protan, respectiv dacă respectă legislaţia, dar acesta poate fi continuat dacă se regândeşte sistemul şi operatorul ne poate ajute la ecarisarea teritoriului. Nu vrem să eliminăm pe nimeni pentru că vom căuta variantele cu impact bugetar redus. Dacă Protan are în anumite zone unităţi de neutralizare, le putem utiliza ca şi centre regionale. Este importantă însă distanţa de la depozite şi până la centrul regional de distrugere, care ar trebui să fie cât mai mică, ca să coste cat mai puţin, iar transportul să se facă în vehicule specializate", a afirmat Mănăstireanu.
În sistemele de ecarisare ale altor state din Uniunea Europeană, contribuţia publică este între 25 şi 100% pentru transport şi eliminare, însă în România mai exista doar un ajutor minim de 230 de lei pe tonă la transportul cadavrelor de animale şi doar a acelora care provin din exploataţiile comerciale de animale, nu şi din gospodăriile populaţiei, ceea ce înseamnă 0,05 euro pe kilogram. În alte state membre sprijinul este de 150 de euro, dar poate ajunge şi la 220 euro pe tonă pentru transport şi pentru eliminare, sprijinul fiind existent în mod semnificativ in majoritatea Statelor Membre ale UE. Trebuie să vedem raţionamentul pentru care s-a eliminat această subvenţie în 2010, chiar dacă a fost considerat ajutor de stat. Dacă ne uităm şi la legislaţia din alte ţări poate găsim o variantă astfel încât şi pentru transportul si eliminarea cadavrelor de animale din gospodăriile populaţiei să se beneficieze de o anumită subvenţie notificată evident la Bruxelles", a mai adăugat preşedintele interimar al ANSVSA.
România are la ora actuală 1,152 milioane de gospodării, iar anual în sistemul de ecarisaj sunt distruse în total circa 25.000 de tone de cadavre de animale, din care aproape 230 de tone prin sistemul veterinar. La nivel naţional exista în sistemul de ecarisare circa 300 de unităţi implicate în lanţul de transport, prelucrare, distrugere, utilizare, depozitare a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate din acestea.
Citește pe Antena3.ro
