Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scrutinul din 26 mai este al patrulea rând de alegeri europarlamentare la care participă România, iar listele electorale ale partidelor înscrise, anul acesta, în cursă, sunt complet diferite faţă de acum 12 ani. Multe dintre figurile care candidează, astăzi, s-au aflat, în anii anteriori, pe listele unor partide rivale celor pentru care s-au aruncat în luptă. “Jurnalul” a analizat toate aceste scrutinuri şi a descoperit cine sunt europarlamentarii care au obţinut, în trecut, mandate la Bruxelles, pe listele lui Băsescu şi ale Elenei Udrea, şi care, anul acesta, candidează ca urmaşi ai Brătienilor. Dar şi nume care au ocupat funcţii de europarlamentari cu greutate, din partea PSD, care, astăzi, rivalizează cu acest partid.
„Aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie”, pare a fi deviza unora dintre candidaţii partidelor înscrişi pe listele europarlamentare de anul acesta. Corina Creţu, care a intrat, prima dată, în Parlamentul European, aleasă fiind pe lista PSD, a obţinut în 2009 şi în 2014 noi mandate de eurodeputat pe listele social-democraţilor. Astăzi, se află pe poziţia a doua a partidului lui Victor Ponta, Pro România.
Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare: 2007 – 29,46%; 2009 – 31,07%; 2014 – 32,44%.
Marian Jean Marinescu a devenit europarlamentar în 2007, pe lista Partidului Democrat, iar în 2009 şi 2014, pe lista PDL. Anul acesta candidează pe lista PNL.
La PNL, singurii liberali autentici, dintre cei care au mai ocupat funcţii de eurodeputaţi, şi care candidează anul acesta sunt Adina Vălean şi Cristian Buşoi. În schimb, lista este plină de oamenii lui Traian Băsescu: Mircea Hava, Vasile Blaga, Daniel Buda (care a fost ales, în 2014, pe lista PDL) sau Gheorghe Falcă. Partidul Naţional Liberal a pierdut, practic, aproape toţi europarlamantarii liberali autentici, printre care se numără Norica Nicolai şi Renate Weber, care, în 2019, candidează, alături de Daniel Barbu, Ovidiu Silaghi, Varujan Vosganian şi Andrei Gerea, pe lista ALDE. Iar al doilea pe lista PNL la europarlamentare candidează Siegfried Mureşan, fost PMP-ist şi apropiat al Monicăi Macovei.
În 2007, băsiştii erau în top
Primele alegeri europarlamentare în România au avut loc în noiembrie 2007, când, la vot, s-a prezentat un procent de 29,46% din totalul alegătorilor – 5.370.171 de persoane, din care voturile valabile au fost de 5.122.226. Atunci, Partidul Democrat, condus formal de Emil Boc şi informal de Traian Băsescu a obţinut 13 mandate (28,81%), urmat de PSD, cu 10 mandate (23,11%), iar PNL a luat 6 mandate (13,44%). La acele alegeri au mai intrat în Parlament trei reprezentanţi ai Partidului Liberal Democrat, desprins din PNL, UDMR cu două mandate şi Laszlo Tokes. Din lista PD, la vremea respectivă, a făcut parte europarlamentarul Marian Jean Marinescu, actual candidat din partea PNL. În schimb, liberalii au intrat în Parlamentul European cu Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Cristian Buşoi, Ramona Mănescu şi Magor Imre Csibi.
2009, sacrificiu de 4,22% pentru „fata lu’ tata”
În 2009, partidul lui Băsescu (PDL) a întrunit 29,7 la sută din voturi (10 mandate), la care se adaugă mandatul independent al Elenei Băsescu (4,22% din voturi). Au apărut pe lista europarlamentarilor Theodor Stolojan, Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu – susţinători ai Laurei Kovesi în încercarea ei de a deveni procuror-şef european şi artizani ai rezoluţiei, de anul trecut, din Parlamentul European, împotriva României.
În 2014, PSD a câştigat 16 mandate de europarlamentar, în timp ce rivalii tradiţionali (PNL, PDL şi PMP) au obţinut, împreună, 13 mandate.
Alianţa PSD+PC a câştigat, în 2009, primul loc, cu 11 mandate (31,7%), pe listă aflându-se şi actualul prim-ministru Viorica Dăncilă. PNL a intrat în Parlamentul European tot datorită Renatei Weber, Adinei Vălean, Ramonei Mănescu, lui Cristian Buşoi şi Noricăi Nicolai, liberalii obţinând 14,52% din voturi. Atunci, a intrat în PE şi PRM, cu Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali şi Claudiu Tănăsescu. Prezenţa la vot, în 2009, a fost de 27,67% - 5.035.297 de alegători.
Declinul „dreptei”, după ruperea USL
În 2014, s-au prezentat la urne pentru alegerile europarlamentare 32,44% din totalul alegătorilor (5.911.794 de votanţi), iar PSD+UNPR+PC a obţinut 16 mandate (37,6%). PNL, cu aceleaşi locomotive electorale ca şi în 2009, a reuşit să strângă doar 6 mandate (15%), iar PDL a luat 5 mandate (12,23%). În 2014, a intrat în Parlamentul European candidatul independent Mircea Diaconu, care a obţinut un scor de 6,81%, peste udMr (6,29%) şi PMP (6,21%), pe lista acestei formaţiuni politice aflându-se traseistul Cristian Preda, dar şi Siegfried Mureşan.
Cine nu se mai află astăzi pe liste
În viitorul Parlament European nu se vor regăsi câteva nume cu notorietate din partea României. Astfel, nu va mai fi eurodeputat Monica Macovei, care nu a candidat pe nicio listă. Lipseşte şi Cristian Preda, iar soţia lui Victor Ponta, Daciana Sârbu, a renunţat să candideze, în favoarea fostei sale asistente Geanina Cristina Puşcaşu. De la PSD lipsesc, de asemenea, candidaţi cu greutate, care au ocupat funcţii de europarlamentari, începând cu anul 2007, cum ar fi Ioan Mircea Paşcu sau Victor Boştinaru.
