x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Gorghiu a vindecat UNPR de sindromul Stockholm

Gorghiu a vindecat UNPR de sindromul Stockholm

de Marius Gîrlașiu    |    31 Mar 2016   •   08:30
Gorghiu a vindecat UNPR de sindromul Stockholm
Sursa foto: Adrian Manolache

Liberalii şi UNPR-iştii îi vor capul lui Călin Popescu Tăriceanu, însă voturile celor două partide nu sunt de ajuns pentru a schimba preşedintele Senatului. În tentativa de a-l detrona pe Tăriceanu, liberalii s-au aliat cu progresiştii, deşi Alina Gorghiu îi acuza recent că “suferă de sindromul Stockholm”. Dacă planul dă roade, Vasile Blaga ar putea deveni al doilea om în stat.

“Există un curent la ora actuală la Senat. Rămâne de văzut dacă se coagulează o majoritate”, a fost semnalul dat în weekend de noul lider al UNPR, Valeriu Steriu. Liberalii n-au mai stat pe gânduri şi au demarat la începutul săptămânii procedura de schimbare din funcţie a preşedintelui Senatului, cu scopul de a-l înlocui pe C.P. Tăriceanu cu Vasile Blaga. Pactul PNL-UNPR contra lui Tăriceanu pare unul cel puţin ciudat, în condiţiile în care liberalii i-au acuzat pe oamenii Generalului că “sunt un fel de PSD 2”. S-a întâmplat la începutul anului, când problema votului într-un singur tur pentru primari a divizat scena politică. “E de neînţeles cum ALDE şi UNPR, profund dezavantajate de acest sistem de vot, preferă să rămână captive intereselor electorale ale PSD. Ori suferă de sindromul Stockholm şi nu se pot elibera, ori colaborează la propria dispariţie”, ataca recent Alina Gorghiu. Doar că interesele de moment i-au făcut pe liberali să bată palma cu clona “PSD 2”. Chiar şi-aşa, voturile celor două partide nu sunt de ajuns pentru demiterea lui Tăriceanu. Potrivit Regulamentului, preşedintele Senatului este ales cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în acest moment majoritatea în Senat fiind de 82 de senatori. Cum liberalii au doar 56 de voturi, cei 21 de UNPR-işti din Senat n-ar fi de ajuns, astfel că PNL mai are nevoie de voturile maghiarilor sau cele ale independenţilor. “Nu este suficient pentru a asigura o majoritate, pentru a finaliza un astfel de demers. Este doar o cifră care ar putea participa”, a recunoscut Valeriu Steriu. Nici liberalii nu par convinşi că le va reuşi “puciul”. “Vă spun sincer că nu cred că ne putem baza pe ceea ce a mai rămas din UNPR în acest demers, pentru că e mult prea strâns legat de PSD”, a explicat Ludovic Orban. Astfel, scaunul lui Tăriceanu depinde de eventualii “trădători” din PSD, dat fiind că mulţi dintre social-democraţi îi poartă sâmbetele preşedintelui Senatului.

 

Al doilea om în stat

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, conduce Senatul din martie 2014. Acum doi ani, liderul PNL de la acea vreme, Crin Antonescu, a demisionat din funcţia de preşedinte al Senatului după retragerea liberalilor din Guvernul Victor Ponta şi ruperea USL. Tăriceanu a fost ales din postura de senator independent, cu voturile senatorilor PSD. Potrivit Constituţiei, preşedintele Senatului devine şeful statului dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori preşedintele României este suspendat din funcţie, aşa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu în 2012.

“Această rătăcire sper să ia sfârşit mai devreme sau mai târziu, iar eu cred că locul oricărui liberal este în PNL. Poate domnul Tăriceanu îşi va aduce aminte că a fost membru al PNL timp de 25 de ani” - Ludovic Orban, vicepreşedinte PNL

 

×