Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul se pregătește ca, astăzi, să emită Hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile. Avocatul Adrian Toni Neacșu atrage atenția asupra faptului că, în Legea nr. 55/2020, această prelungire este reglementată ambiguu, însă instituirea stării de alertă sau prelungirea ei trebuie să aibă la bază existența cumulativă a mai multor factori de risc. Iar, în urma decizieii CCR, care a scos Parlamentul din procesul de aprobare a stării de alertă, oricine poate contesta în instanță această măsură. Odată contestată, autoritățile trebuie să prezinte instanței de judecată toate informațiile, cu detalii concrete, prin care să-și justifice măsura administrativă.
Starea de alertă, prelungită, deja, cu 30 de zile, urmează să fie menținută, conform informațiilor venite dinspre Palatul Victoria. O decizie în acest sens ar urma să fie luată chiar astăzi, în ședința Executivului. Conform Legii nr. 55/2020, privid unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, starea de alertă se instituie de Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului de Interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin HG, la propunerea ministrului de Interne. Această definiție cu privire la prelungire ridică unele semne de întrebare cu privire la posibilitatea prelungirii, pentru a doua oară, a măsurii, de către Guvern.
În articolul 3 al aceluiași act normativ se arată că starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
În acest context, avocatul Adrian Toni Neacșu face, pentru “Jurnalul” o dezvăluire explozivă. “Atât instituirea stării de alertă, cât și prelungirea măsurii sunt acte administrative care pot fi atacate de orice cetăean în contencios administrativ. Dacă se întâmplă acest lucru, emitentul măsurii, la cererea judecătorului, este obligat să facă dovada îndeplinirii cumulative a unor factori de risc care au stat la baza instituirii măsurii. Mai mult, această prezentare a dovezilor trebuie să fie făcută detaliat”, a declarat avocatul Adrian Toni Neacșu.
Restricțiile sunt supuse controlului judecătoresc
Concret, în lege se prevede faptul că, în aplicarea prevederilor referitoare la instituirea și la prelungirea de către Guvern a stării de alertă, “se analizează cumulativ următorii factori de risc”. Acești factori vizează amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel național, județean sau național; intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate; insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns; densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc și existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.
Citește pe Antena3.ro
Cu alte cuvinte, în caz de contestare a măsurii, în contencios administrativ, Guvernul ar putea fi obligat să pună la dispoziția instanței de judecată toate cifrele, statisticile, prognozele, datele științifice, centrele de risc, focarele, evoluția situației de criză, numărul testelor, numărul persoanelor testate, numărul asimptomaticilor, numărul persoanelor vindecate și toate datele și informațiile care, până în prezent, au fost prezentate public succinct de către autorități.
Adrian Toni Neacșu a mai precizat că “instanța de judecată este singura îndrituită să verifice, atât din punct de vedere al legalității, cât și din punct de vedere al oportunității, luarea măsurii instituirii stării de alertă, prelungirea măsurii și existența factorilor care au stat la luarea măsurii”. Unul dintre efectele acestui control judiciar poate fi încetarea măsurii, atunci când instanța consideră că nu au fost respectate atât litera, cât și spiritul legii.
Cabinetul Orban, ca decident al prelungirii stării de alertă, ar putea fi obligat să prezinte instanței, detaliat, toate motivele pentru care a instituit această măsură
