Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalul dintre premierul Florin Cîțu și foștii parteneri de guvernare de la USR-PLUS a fost declanșat, oficial, de demiterea lui Stelian Ion de la Ministerul Justiției, după ce acesta a refuzat să emită avizul pentru adoptarea OUG privind programul „Anghel Saligny”, în vederea distribuirii a 50 de miliarde de lei către primari. Iar, pe data de 7 septembrie, toți cei șase membri ai Guvernului de la USR-PLUS și-au depus demisiile la Secretariatul General al Guvernului, lăsând Executivul într-o compoziție politică modificată de cea carea primit, în decembrie 2020, votul Parlamentului. În aceeași zi, însă, toți cei 80 de senatori și deputați ai USR-PLUS au depus la Parlament un proiect de lege prin care vor să-i lase pe toți primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, inclusiv ai PNL, fără bani. Mai exact, fără așa-zisele „pensii speciale” pe care acești aleși ar urma să le primească, atunci când vor împlini vârsta de pensionare. Aplicarea articolului din Codul Administrativ care vizează aceste pensii a fost prorogată de către Guvern, cu încă un an, printr-o prevedere existentă chiar în programul de guvernare achiesat și de USR-PLUS. Iar, în Parlament, PNL, al cărui nou lider este, de sâmbătă, premierul Cîțu, va avea o mare problemă, odată cu depunerea acestui proiect de lege. Dacă liberalii o votează, își pun în cap toți primarii proprii. Dacă nu o votează, USR-PLUS va folosi acest refuz, pentru a-și construi un mesaj politic potrivit căruia PNL nu respectă promisiunile din campaniile electorale, potrivit cărora vor elimina toate pensiile speciale.
Deși cu o oarecare întârziere, după momentul destituirii lui Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției și după depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Executivului din care au făcut parte, miniștrii USR-PLUS, în frunte cu vicepremierul Dan Barna, și-au depus, oficial, demisiile din Guvern în data de 7 septembrie 2021. În aceeași zi, la Parlament, a fost depusă o propunere legislativă privind abrogarea articolului 210 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul Administrativ. Propunerea legislativă a fost semnată de către toți cei 80 de parlamentari ai USR-PLUS, fără excepție. Nici nu se uscase, practic, cerneala de pe demisiile membrilor Guvernului, când a fost depusă această inițiativă.
Articolul prevede indemnizații lunare pentru limită de vârstă
Articolul 210 din Codul Administrativ, pe care toți parlamentarii USR-PLUS doresc să-l abroge, face referire la indemnizația pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Concret, articolul respectiv prevede că persoanele care, începând cu anul 1992, au deținut aceste funcții și care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse, la încetarea mandatului, au dreptul la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă. Această indemnizație reprezintă suma de bani acordată lunar persoanelor care au exercitat aceste calități și, în baza articolului citat, beneficiază de această plată de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. Cuantumul acestei indemnizații se acordă în limita a trei mandate, cu condiția ca cei în cauză să fi executat cel puțin un mandat complet. De asemenea, Codul Administrativ prevede că cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat, cu 0,40 la sută din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Citește pe Antena3.ro
Mai mult, dacă peroana a exercitat mai mult de trei mandate diferite, aceasta poate opta pentru oricare dintre aceste mandate, pentru a fi luate în considerare la stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă.
Se folosesc de o decizie a CCR, pentru a-și motiva demersul
Ei bine, în expunerea de motive a celor de la USR-PLUS, pentru introducerea pe ordinea de zi a Parlamentului a acestei propuneri legislative, se arată că, în anul 2019, ministrul de atunci al Dezvoltării, social-democratul Daniel Suciu, declara că impactul bugetar al acestor „pensii speciale” ar fi de maximum 150 de milioane de lei pe an (adică pete 31 de milioane de euro, la cursul actual”. „Prin decizia nr. 22/2016, referindu-se la categoriile socio-profesionale îndreptățite să beneficieze de indemnizații lunare pentru limită de vârstă, Curtea Constituțională a reținut că statutul juridic al aleșilor locali nu poate fi comparat cu cel al magistraților, care, în considerarea activității lor, beneficiază de pensie de serviciu”, se arată în documental citat.
De asemenea, USR-PLUS mai adaugă că, în ceea ce privește încălcarea principiului egalități cetățenilor în fața legii, CCR a constatat că, prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali, legiuitorul a încălcat articolul 16, alineat 1 din Constituție, stabilind un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice. Tot în documentul respectiv se mai arată că „regimul statutului aleșilor locali este prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, remunerarea este asimilată salariilor, prin urmare se plătesc contribuții, inclusiv la asigurarea fondului de pensie, iar perioada în care aceștia activează în funcția respectivă reprezintă vechime”.
Dacă o votează, liberalii își pun primarii în cap. Dacă nu o votează, își încalcă promisiunile din campaniile electorale
Mișcarea în bloc a celor de la USR-PLUS, făcută chiar în ziua în care formațiunea a ieșit, oficial, de la guvernare, reprezintă una dintre cele mai „negre pisici” pe care progresiștii i-o arată lui Florin Cîțu. Asta, deoarece aproape 3.000 de delegați PNL, care au votat la congresul de la Romexpo, în data de 25 septembrie, au ales să se strângă în spatele premierului Florin Cîțu, în condițiile în care Guvernul a promis eliberarea unor sume importante către primari și consilii județene.
Pe de o parte, este vorba despre celebrul proiect „Anghel Saligny”, care reprezintă un fond de 50 de miliarde de lei ce a fost aprobat de către Guvern pentru finanțarea proiectelor autorităților administrațiilor publice locale, proiect pe care USR-PLUS a încercat să-l blocheze, prin refuzul lui Stelian Ion de a emite avizul, ca ministru al Justiției. Acest proiect este îmbrățișat atât de către PNL, cât și de UDMR, dar este susținut și de PSD.
Pe de altă parte, Florin Cîțu a fost acuzat că și-a cumpărat voturile primarilor propriului partid, pentru a deveni președintele PNL, prin pregătirea unor sume importante de bani de la Fondul de Rezervă al Guvernului sau de la Fondul de Interveniție aflat la dispoziția Guvernului. Nu mai devreme de luna aceasta, Executivul a aprobat, prin HG, peste 377 de milioane de lei pentru primării și consilii județene.
Nu în ultimul rând, este de menționat că, prin inițiativa legislativă, cei de la USR-PLUS atacă exact baza partidelor mari, care dețin cei mai mulți primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene în funcție, aleși care ar urma să rămână fără indemnizația pentru limită de vârstă, în ipoteza în care ea va trece de votul Parlamentului.
Peste 90 la sută dintre edili sunt ai PSD și PNL
Raportându-ne la rezultatul alegerilor locale din data de 27 septembrie 2020, Partidul Social Democrat a obținut 1.362 de funcții de primar, la nivel național, în timp ce Partidul Național Liberal a obținut 1.232 de funcții de primar. UDMR, partenerul de guvernare rămas alături de PNL, are, de asemenea, 199 de primari în funcție. De asemenea, de efectele acestei propuneri legislative s-ar putea lovi și cei 36 de primari ai Partidului Mișcarea Populară sau cei 50 de edili ai Partidului Pro România. USR-PLUS are 28 de primari.
Cu al doilea număr de primari, PNL se află într-o situație complicată. Asta, întrucât, începând cu anul 2017, liberalii și-au construit un discurs public, amplificat și în perioada campaniilor electorale, conform căruia, odată ajunși la guvernare, urmau să taie toate pensiile speciale. Iar, după instalarea PNL la Palatul Victoria, chiar prim-vicepreședintele Rareș Bogdan promitea public că, în maximum 100 de zile, vor fi eliminate aceste pensii speciale.
În aceste condiții, este foarte interesant de urmărit cum vor acționa parlamentarii PNL în comisii, dar mai ales la vot cu privire la această inițiativă legislativă. Pe de o parte, liberalii ar putea să o voteze, cu riscul de a-și ostiliza baza partidului, adică primarii care au fost alături de „echipa Cîțu”, la congreul din 25 septembrie, într-un moment în care ehilibrul în partid este unu destul de fragil, iar, pe de altă parte, ar putea să o respingă. În acest ultim caz, USR-PLUS va primi muniție proaspătă pentru a-și intensifica atacurile politice la adresa PNL, ba chiar și acuzațiile de blat cu cei de la PSD, inclusiv pentru menținerea acestor indemnizații pentru „clientele de partid”.
Viteza procedurilor în Camera Deputaților. Până pe 5 octombrie, Comisia Juridică trebuie să prezinte raportul
Iar parcursul parlamentar al inițiativei celor de la USR-PLUS pare să grăbesscă lucrurile. În data de 14 septembrie, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, având termen de supunere în consultare publică până pe 22 septembrie 2021. Până în acest moment, inițiativa a primit deja aviz negativ din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Probleme ale Minorităților Naționale. Avizul, semnat de deputatul Iusein Ibram, a fost emis în 21 septembrie și a fost transmis președintelui Comisiei Juridice, Mihai Alexandru Badea, de la USR-PLUS.
Comisia Juridică a avut termen de depunere, adoptare sau respingere a eventualelor amendamente până în data de 23 septembrie, iar termenul pentru înaintarea raportului este data de 5 octombrie 2021.
