Înainte să se autopropună să conducă Executivul de criză, USR este un partid cu 9,8 la sută în intenția de vot

Actuala configurație a Parlamentului, aceeași care, cu majoritate covârșitoare, a demis, pe data de 5 octombrie, Guvernul Cîțu, este cea care va decide dacă un Cabinet Cioloș va fi sau nu învestit pe data de 20 octombrie 2021. Însă realitățile politice sunt cu totul altele decât cele de la începutul lunii. USR și AUR, formațiunile alături de care USR a votat moțiunea de cenzură, nu vor vota instalarea unui guvern progresist. Fără voturile PSD, Dacian Cioloș are nevoie de PNL, pentru a-și învesti Cabinetul. Însă nu este suficient. Este nevoie și de UDMR. Iar aritmetica parlamentară, în contextul politic care a condus la această criză, este una mai mult decât complicată. 

PSD, AUR și cei cinci parlamentari neafiliați au, în acest moment, 205 parlamentari. Niciunul dintre aceștia nu vor vota pentru învestirea lui Cioloș ca prim-ministru. Liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, a declarat, ieri, că singura soluție pe care o vede este convocarea alegerilor parlamentare anticipate și că PSD, în niciun caz, „nu va face greșeala pe care a făcut-o în anul 2015, când a învestit Guvernul Zero”. 

Pentru învestirea Cabinetului, Dacian Cioloș are nevoie de 234 de voturi în Parlament. Cei 80 de senatori și deputați progresiști sunt, în acest moment, singurii pe care premierul desemnat se poate baza 100 la sută. PNL are 134 de parlamentari, însă aceștia nu compun o entitate unitară, având în vedere și luptele interne care încă se dau în interiorul partidului, deși congresul pentru alegerea noii conduceri a formațiunii a avut loc în 25 septembrie. Între 30 și 40 de parlamentari liberali s-ar afla de partea fostului lider Ludovic Orban, care astăzi urmează să-și înainteze demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților și la Secretariatul General al instituției, deschizând un nou front de luptă politică. Cei 30-40 de parlamentari pro-Orban agreează un Cabinet condus de Cîțu, însă, împreună cu USR, ar însemna doar 120 de parlamentari. 

Progresiștii, de pe locul al treilea ar conduce Legislativul și Parlamentul

USR, împreună cu întregul PNL ar însemna 114 parlamentari. Cu 20 mai puțini decât minimumul necesar. Dacă s-ar alătura și cei 18 deputați ai minorităților naționale, tot ar mai fi nevoie de doi aleși. Refacerea Coaliției, cu UDMR în „barcă”, ar fi singura șansă ca un astfel de Cabinet să poată fi învestit. Însă, ieri, atât Kelemen Hunor, cât și Florin Cîțu au stabilit să meargă împreună la discuțiile cu Dacian Cioloș, însă cu mesajul că este exclus să dea voturile pentru un asemenea guvern.

Din perspectivă politică, învestirea unui astfel de Guvern ar fi greu de digerat pentru PNL și pentru președintele Klaus Iohannis, din cel puțin trei perspective. Prima, anume că președintele ar da senzația că a cedat puterea celor de la USR, partid care i-a demis premierul preferat. A doua perspectivă se referă la faptul că, dacă Dacian Cioloș ar deveni premier, USR ar conduce și Guvernul, și Senatul (la șefia căreia se află Anca Dragu), iar PNL, odată cu demisia lui Ludovic Orban, ar rămâne și fără conducerea Camerei Deputaților. Iar a treia perspectivă a acestui scenariu vorbește despre faptul că PNL și președintele Klaus Iohannis ar putea da semnalul pentru propriii alegători că au cedat toată puterea unui partid aflat pe locul al treilea în clasamentul alegerilor parlamentare din anul 2020.

Citește pe Antena3.ro

Surse: Cine e liderul PNL care l-a înfuriat pe Ciolacu și l-a făcut să rupă negocierile și să anunțe intrarea PSD în Opoziție

Prezumtivul mandat, început cu un partid „șchiop” electoral

USR-PLUS cunoaște cea mai abruptă scădere în sondajele de opinie, de la ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc anul trecut. Conform unei cercetări sociologice a INSCOP, din luna octombrie, partidul condus de Dacian Cioloș ar obține 9,8 la sută din voturi, dacă ar avea loc alegeri parlamentare. De remarcat este că, în toamna anului trecut, în timpul campaniei electorale aferente alegerilor parlamentare din data de 6 decembrie 2020, USR-PLUS era cotat cu 16 procente. Iar sondajele au fost confirmate de rezultatele de la urne. Pentru Camera Deputaților, progresiștii au obținut 15,37 la sută, iar pentru Senat au obținut 15,86 la sută. 

Cele zece luni în care s-au aflat la guvernare, cei de la USR-PLUS au scăzut șase procente, fiind aproape la scorul pe care formațiunea îl obținea la alegerile parlamentare din anul 2016, când abia intrase în politica mare. De altfel, sondajele de anul trecut au fost confirmate și în legătură cu măsurarea celorlalte partide. PSD era creditat cu 28 de procente, iar la alegeri a obținut 28,9 la sută pentru Camera Deputaților și 29,32 la sută pentru Senat. Doar PNL a „dezamăgit”, deoarece, dacă sondajele creditau formațiunea liberală cu 31 de procente, PNL a obținut la vot 15,18 la sută, respectiv 25,58 la sută.

În prezent, în afară de UDMR, care își menține scorul de 5 procente, USR se află în coada clasamentului, cu cele 9,8 la sută, fiind depășit categoric de AUR, cu 17,1 la sută. PNL se află pe locul al doilea, cu 21,9 la sută, iar pe primul loc se află PSD, cu 35,4 la sută. Indiferent de rezultatul încercărilor lui Dacian Cioloș de a deveni premier, USR are toate șansele să scadă în continuare în aceste sondaje. Puțin, dacă Parlamentul îi va respinge învestirea Guvernului, mult, dacă Guvernul este învestit, cu o perspectivă dramatică pentru lunile de iarnă ce vor urma.