Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit acestui proiect de lege, Ludovic Orban și asociații săi vor să introducă în Legea cetățeniei ca, „în cazul în care primul termen nu a fost fixat în timp de zece luni, pentru cererile de redobândire a cetățeniei române sau dacă cererea nu este soluționată într-un termen de un an din motive neimputabile solicitantului, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie emite într-un termen ce nu va depăși trei zile ordinul de redobândire a cetățeniei române”. Mai mult, se dorește ca „ordinul de redobândire a cetățeniei române să se comunice solicitantului, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în termen de trei zile de la data emiterii ordinului”.
Din textul de lege propus, mai aflăm că Autoritatea Națională pentru Cetățenie va fi obligată să evalueze dacă numărul și amplasarea birourilor teritoriale, precum și personalul alocat acestora sunt suficiente pentru respectarea termenelor prevăzute în noua formă a legii cetățeniei, precum și să propună Guvernului măsuri pentru reorganizarea instituției.
21.900 de dosare nesoluționate, în 2022
Conform expunerii de motive a lui Orban, în prezent există foarte multe dosare în lucru la ANC, cu termenul de soluționare depășit. „Sunt 21.900 de dosare înregistrate în anul 2022, toate cu termenul de soluționare depășit. Alte 45.800 de dosare înregistrate în anul 2021 au termenul depășit. În 2020 au fost 25.700 de dosare cu termenul depășit”, scrie inițiatorul.
Toate aceste dosare ar viza articolul 11 din Legea nr. 21/1991, conform căruia „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu păstrarea acestuia în străinătate”. Orban susține că „în acest caz există o problemă de natură legislativă și administrativă cu privire la soluționarea acestor cereri într-un termen rezonabil, neexistând nicio sancțiune pentru depășirea termenelor prevăzute de lege”.
Sancțiune, ca reciprocitate
În lege se prevede că președintele Comisiei pentru Cetățenie, prin rezoluție, după fixarea primului termen de către Comisie, va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române, în termen de cel mult cinci luni de la data înaintării cererii.
Inițiatorul legii de modificare arată că „nerespectarea acestui articol, din motive de aglomerație administrativă, nu generează niciun fel de sancțiune pentru autoritatea publică și pune solicitantul cetățeniei române într-o poziție de inferioritate față de stat. (…) Pentru a echilibra raporturile dintre stat și cetățean, propunem ca, așa cum pentru solicitanți există sancțiunea pentru nerespectarea termenelor – respingerea cererii ca nesusținută -, așa și pentru stat, prin Autoritatea Națională pentru Cetățenie, trebuie să existe o sancțiune, respectiv aprobarea din oficiu a cererii de cetățenie”.
Citește pe Antena3.ro
Proiectul este susținut de încă trei foști membri ai guvernului lui Orban
Acest proiect de lege a fost depus la Parlamentul României pe data de 18 ianuarie 2023 și este elaborat de Ludovic Orban, împreună cu deputații neafiliați Alexandru Kocsis Cristea și Bogdan Alexandru Bola. Pe lista de susținători ai proiectului apar, însă, și semnăturile lui Antonel Tănase, ex-secretar general al Guvernului Orban, Violeta Alexandru – ex-ministru al Muncii în Guvernul Orban și Ionel Dancă - ex-purtător de cuvânt al Guvernului Orban.
Mișcarea, care poate părea una interesantă, vine la început de an preelectoral, Ludovic Orban anunțându-și, încă din vara anului trecut, intenția de a candida la alegerile prezidențiale din anul 2024. Anunțul a fost făcut când a fost lansată filiala Ilfov a Partidului Forța Dreptei, iar chestiunea cetățeniei acordate din oficiu ar putea reprezenta o temă de campanie pentru aceste alegeri prezidențiale.
În plan parlamentar, Ludovic Orban se poate „lăuda” că a inițiat, din decembrie 2020, până în prezent, 32 de proiecte de lege, din care, însă, doar șase au devenit, efectiv, legi promulgate de președintele României. Aceste legi vizează declararea zilei de 15 decembrie ca „Ziua Revoltelor Anticomuniste de la Brașov, din 1987”, dar și câteva acte normative care vizează educația fizică și sportul.
