Lupta anticoruptie, doar pe hartie

Transparecy International Romania a publicat ieri un raport care arata ca masurile anticoruptie au vizat pana acum „pestii mici" ai acestui fenomen, lucru care a facut ca perceptia asupra coruptiei sa ramana inca negativa.

La un an de la adoptarea pachetului legislativ anticoruptie, Asociatia Romana pentru Transparenta a dat publicitatii un studiu in care se arata ca, desi a fost intarita capacitatea legislativa si institutionala de contracarare a acestui fenomen, masurile au vizat doar sanctionarea coruptilor „mici si mijlocii", nu a „marilor corupti". Consecinta este ca perceptia asupra masurilor anticoruptie a ramas negativa, se arata in Raportul National asupra Coruptia - Romania 2004. Studiul a inclus analiza masurilor anticoruptie luate de Guvernul roman in perioada 200-2003 si insoteste raportul asupra coruptiei, realizat la nivel international de Transperancy International si dat publicitatii saptamana trecuta la Londra.

Probleme institutionale

Autorii raportului, Codru Vrabie si Adrian Savi, experti in cadrul Transparecy International Romania, spun ca in ciuda evolutiei „relativ pozitive" la nivelul legislativ si institutional, nu se observa o schimbare in privinta perceptiei generale asupra gravitatii coruptiei. Codru Vrabie a mai spus ca institutiile care trebuie sa investigheze cazurile de coruptie la nivel inalt se confrunta cu doua probleme: lipsa resurselor materiale si umane - PNA, de exemplu, neavand nici pana acum schema de personal completata 100% - si faptul ca exista inca o influenta politica asupra anchetelor si investigatiilor sau o mentalitate de autocenzura din partea anchetatorilor.

Legi si scandaluri

Raportul arata ca, in perioada 2000-2003, Romania a adoptat 24 de reglementari legislative menite sa combata coruptia, printre care Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, Legea 43/2003 privind finantarea partidelor politice, pachetul legislativ anticoruptie din aprilie 2003 si modificarile asupra Constitutiei care maresc capacitatea unor institutii de a combate coruptia. In aceeasi perioada, in Romania au izbucnit nu mai putin de opt scandaluri de coruptie, nici unul nefiind insa pe deplin clarificat, in special pentru ca justitia nu a dat inca hotarari definitive. Printre cele mai rasunatoare au fost scandalul Costea, scandalul Pavalache sau cel in care au fost implicati fostii ministri Hildegard Puwak si Serban Mihailescu.

Lacune

Raportul mentioneaza ca una din problemele care duc la coruptie politica tine de lacunele legii anticoruptie. Desi prevede ca demnitarii trebuie sa depuna periodic declaratii de avere si de interese, legea nu furnizeaza nici o modalitate de control al acestor declaratii. Cercetarile efectuate pana acum arata ca prevederile in domeniu nu sunt respectate sa chiar sunt luate in deradere, se arata in raport. De asemenea, legea nu contine prevederi referitoare la parlamentari, care sunt privilegiati, iar conflictul de interese nu vizeaza toate clasele de rudenie sau asociatii in afaceri. O alta dovada a coruptiei politice este mita electorala. Raportul arata ca referendumul pentru adoptarea modificarilor asupra Constitutiei a fost criticat de partidele de opozitie si de societatea civila pentru ca Guvernul a folosit din plin modalitati de „stimulare materiala a electoratului".
Monica Iordache

---

Lipsa de independenta a justitiei

Raportul arata ca, in ciuda intensei activitati guvernamentale in domeniul anticoruptie, structurile politice au evitat sa puna in aplicare, in perioada 2000-2003, reforme care sa permita judecarea coruptiei la cel mai inalt nivel si nici o masura nu a fost luata pentru a stabili independenta procurorilor. Raportul mai arata ca ordonanta de infiintare a PNA nu ataca un punct-cheie: institutia este subordonata ministrului Justitiei prin intermediul Parchetului General. De asemenea, in document se mai arata ca independenta procurorilor nu este practic garantata, sistemul romanesc de urmarire penala fiind unul puternic ierarhizat. Procurorul general poate ordona oricarui procuror subordonat sa renunte la un caz, desi teoretic acest lucru se poate face numai din cauza unei proceduri ilegale din partea procurorului subordonat. In plus, ministrul Justitiei poate da instructiuni directe procurorilor de initiere a unei proceduri penale, se mai arata in raport. Documetul arata ca, in ultima perioada, PNA a reusit sa isi asigure independenta, cel putin la nivelul perceptiei publice, anchetand cazuri in care erau implicati membri PSD, iar Ministerul Justitiei a elaborat, la inceputul lui 2004, o serie de initiative legislative de reformare a sistemului judiciar

Fruntasi la coruptie politica

Raportul la global asupra coruptiei, realizat de Trasparency International, plaseaza Romania printre tarile cu cel mai inalt nivel al coruptiei politice. Documentul citeaza un studiu al Forumului Economic Mondial care a fost realizat in octombrie 2003, in 102 tari. In cadrul studiului, au fost puse oamenilor de afaceri trei intrebari privind relatia dintre mediul de afaceri si mediul politic. Prima intrebare se referea la frecventa cu care se fac plati ilegale pentru a fi influentate deciziile politice, iar raspunsurile plaseaza Romania printre cele 17% tari care au un nivel inal al coruptiei politice, alaturi de Angola, Bangladesh, Bolivia, Haiti, Honduras etc. A doua intrebare se refera la donatiile ilegale catre partidele politice, iar Romania a fost inclusa printre cele 41% tari in care se inregistreaza din acest punct de vedere un grad inalt al coruptiei politice. Intre cele 41% se mai aflaAngola, Bolivia, Camerun, Guatemala, Trinidad Tobago, dar si Croatia, Cehia, Rusia, Slovacia si Ucraina. Ultima intrebare vizeaza influenta directa a acordarii legale de donatii partidelor asupra politicii acestora, iar Romania a fost inclusa iar printre cele 21% de tari in care coruptia politica are un nivel ridicat. Alaturi de Romania se mai afla Argentina, Bolivia, Honduras, Madagascar, Peru, tari europene precum Rusia, Serbia, Slovacia, Bulgaria, dar si Statele Unite ale Americii.

Extrase din Raportul national asupra coruptiei - Romania 2004

„Legea 161/2003 nu furnizeaza nici o modalitate de control a declaratiilor de avere si de interese, iar investigatiile oficiale se declanseaza doar pe baza unor reclamatii"

„Un exemplu relevant legat de coruptia electorala este referendumul pentru adoptarea modificarilor la Constitutie"

„Dinamica puternica de creare a unui cadru institutional pentru lupta impotriva coruptiei trebuie demonstrata in practica, unde multe initiative laudabile s-au dovedit ineficient aplicate"

„Presa din Romania a fost una dintre institutiile cele mai active in lupta impotriva coruptiei de la toate nivelurile, fortand guvernul sa ia decizii dureroase"