Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul interimar al Justiţiei i-a înapoiat şefului statului lăzile
cu documente sub sigiliu, arătând că nu poate să-şi exercite
obligaţiile prevăzute de lege. Pe blogul său, Elena Udrea îl ameninţă
cu suspendarea din funcţie.
Lotul celor 8 - Şeful statului îşi uneşte vocea cu Elena Udrea
Preşedintele Traian Băsescu l-a avertizat ieri pe ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, că, prin atitudinea lui în cazul celor opt miniştri pentru care şeful statului a cerut începerea urmăririi penale, se apropie de abuz în serviciu.
Întors dintr-o vizită în Georgia, preşedintele Băsescu a criticat decizia ministrului interimar al Justiţiei de a dispune restituirea către Preşedinţie a documentelor referitoare la cei opt foşti sau actuali miniştri pentru care şeful statului a cerut începerea urmăririi penale pe motiv că nu reprezintă “dosarul cauzei”. De asemenea, Teodor Meleşcanu transmisese sâmbătă printr-un comunicat al Ministerului Justiţiei că se află, în continuare, în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile prevăzute de lege şi a cerut specialiştilor din instituţie să analizeze demersurile legale care ar fi de urmat în acest caz. “Cred că domnul ministru Meleşcanu se apropie de situaţia de a fi un ministru care face abuz în serviciu. Este un avertisment pe care i-l dau public. Toate documentele pe care le-a avut Preşedinţia le-a pus la dispoziţie. Faptul că domnia sa continuă să blocheze acţiunea de începere a urmăririi penale pentru opt miniştri nu este altceva decât abuz în serviciu”, a spus Băsescu, avertizându-l pe Meleşcanu să respecte legea. El a precizat că observă “cu neplăcere” că Guvernul, prin ministrul interimar al Justiţiei, “are ca obiectiv găsirea de motivaţii pentru blocarea înaintării cererii şefului statului către Parchet”. De asemenea, Băsescu a ţinut să informeze toţi românii “că preşedintele nu are dosarul cauzei aflat la procuror şi, legal, nu are acces în acest dosar”, legea referindu-se “la dosarul pe care îl formează Preşedinţia”. “Dacă, pentru a-şi servi clientela politică, domnul ministru Meleşcanu doreşte dosarul cauzei de la procuror, să îl ceară procurorului, şi nu Preşedinţiei”, a mai spus Băsescu.
FOC ÎNCRUCIŞAT. Declaraţiile şefului statului au venit la scurt timp după ce PD-L îi ceruse preşedintelui Traian Băsescu să facă demersuri pentru începerea urmăririi penale a lui Teodor Meleşcanu şi să-l suspende din funcţie, acuzându-l de abuz în serviciu şi de reţinere sau distrugere de înscrisuri oficiale. Solicitarea a fost formulată ieri, în conferinţa de presă a partidului, de secretarul executiv Elena Udrea. Aceeaşi Elena Udrea, care tot ieri scria pe blogul personal: “Mai mult, în această etapă, actele din dosarele respective sunt secrete, iar eu îmi explic atitudinea ministrului şi prin dorinţa liberalilor de a vedea ce conţin acestea. (...) I-aş sugera ministrului Justiţiei să ducă abuzul până la capăt şi să solicite el însuşi dosarele de la Parchet. Numai că aveţi grijă, domnule ministru, ceea ce faceţi dumneavoastră se numeşte «abuz în serviciu» şi s-ar putea să răspundeţi în faţa legii pentru asta. Şi cine ştie, poate să fiţi chiar suspendat”.
Citește pe Antena3.ro
Replici de la Justiţie şi PNL
Ministerul Justiţiei a respins acuzaţiile de tergiversare a începerii urmăririi penale împotriva celor opt foşti sau actuali miniştri. Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa a declarat că, potrivit Legii 115/1999, dosarul cauzei trebuie să cuprindă informaţii despre faptă şi făptuitor şi materialul probator de la procuror, şi nu “secvenţe, fragmente sau interpretări” ale altor dosare. El a subliniat că nerespectarea acestor prevederi poate duce în timpul procesului la ridicarea unor excepţii procedurale şi la nulitatea cauzei. Potrivit lui Mocuţa, documentele trimise de preşedintele Traian Băsescu la MJ reprezintă părţi din dosarele procurorilor care au fost puse la dispoziţia acestuia, şi nu dosarele cauzelor. La rândul lor, liberalii, prin vocea ministrului Adrian Iorgulescu, i-au cerut lui Traian Băsescu “să transmită toate documentele necesare pentru ca ministrul Justiţiei să poată pune la dispoziţia Parchetului dosarele în condiţiile legii. În cel mai scurt timp”.
Băsescu: "Aproape abuz în serviciu"
Vă prezentăm declaraţia integrală a preşedintelui Băsescu:
"Aş vrea foarte pe scurt să abordez două subiecte, unul legat de vizita pe care am făcut-o în Georgia şi altul legat de o problemă de actualitate asupra căreia nu am avut posibilitatea să mă exprim, şi anume cele opt cereri de începerea urmăririi penale pe care le-am făcut încă de săptămâna trecută. La Tbilisi am participat la ceremonia de investire în urma alegerilor din 5 ianuarie 2008 a preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili. La ceremonie au participat, au fost reprezentate 17 state, cinci la nivel de şef de stat, ţările baltice Polonia şi România, trei la nivel de prim-miniştri şi celelalte la nivel de miniştri. Evenimentul a fost important în sine, pentru că a marcat consolidarea democraţiei în Georgia. Din acest motiv, foarte multe state europene au dat atenţie evenimentului, cu atât mai mult cu cât pe 5 ianuarie, odată cu alegerile prezidenţiale, a avut loc şi un referendum prin care cei 5,5 milioane de georgieni au fost chemaţi să se exprime dacă doresc ca Georgia să devină stat membru NATO sau nu. Cele două succese, practic, ale preşedintelui Saakaşvili, realegerea sa din primul tur şi votul a 67% dintre georgieni care au susţinut aderarea ţării în NATO, au avut şi pentru statele europene o semnificaţie deosebită. O semnificaţie deosebită a fost şi pentru România din două motive: în primul rând, Georgia este un partener deosebit de important al României la Marea Neagră şi în al doilea rând pentru că România organizează summit-ul NATO, ocazie cu care Georgia speră să primească o upgrad-are a statutului său în raport cu NATO. Din acest punct de vedere, vă pot spune că deşi deciziile nu sunt luate şi există foarte multe păreri pro şi contra, România susţine acordarea MAP-ului (Membership Action Plan) pentru Georgia la summit-ul de la Bucureşti din 2-4 aprilie. Aş mai menţiona faptul că prezenţa noastră acolo are şi o altă semnificaţie, România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Georgiei pe 18 februarie 1991, ceea cee a făcut ca relaţiile bilaterale să fie relaţii de încredere şi extrem de solide./du/ În cursul scurtei şederi la Tbilisi, am avut scurte întâlniri bilaterale cu preşedintele Saakaşvili, cu ministrul de externe al Federaţiei Ruse, cu domnul Lavrov, cu Michel Barnier, care a reprezentat guvernul francez şi discuţiile au fost legate atât de summit-ul NATO, cât şi de problema Kosovo. A doua problemă la care aş vrea să mă refer este una internă şi neavând altă oportunitate să dau o explicaţie, doresc să o fac acum. Plec de la realitatea că am făcut toate eforturile pentru o bună colaborare cu guvernul, din punct de vedere al transmiterii cererilor preşedintelui României de începere a urmăririi penale pentru opt foşti şi actuali miniştri. Observ cu neplăcere că guvernul, prin ministrul interimar al justiţiei, are ca obiectiv găsirea de motivaţii pentru blocarea înaintării cererii şefului statului către Parchet. Mă întreb care este logica acestui lucru, având în vedere că se vede cu ochiul liber, extrem de limpede, tratamentul diferit pe care îl au românii de rând, românii obişnuiţi, în raport cu foşti sau actuali miniştri, atunci când este vorba de justiţie. Dvs, presă scrisă şi televiziuni, prezentaţi foarte asiduu şi frecvent cazuri în care oameni în vârstă sunt luaţi şi încarceraţi, în timp ce miniştrii nici măcar nu pot să apară în faţa unui procuror, să dea o explicaţie, să li se ia o declaraţie. Cred că în acest moment guvernul face greşeli fundamentale din punct de vedere al credibilităţii sale şi comportamentul domnului Meleşcanu ne arată că ce s-a întâmplat cu ordonanţa de urgenţă a guvernului, care modifica legea răspunderii ministeriale, nu a fost un lucru întâmplător, ci este un proces, un program de tergiversare a aplicării legii, iar acest guvern face demonstraţia că acceptă legea atunci când este vorba de români obişnuiţi şi că nu acceptă aplicarea legii atunci când este vorba de clientelă politică./av/dz/ Aş face precizarea că acest lucru ne demonstrează şi liantul care este între unele partide aflate la guvernare, dar şi aşa-zis în opoziţie, de gen PSD. Sigur, liantul mai sunt şi casele, dar hoţia şi protejarea miniştrilor împotriva justiţiei este unul din elementele care leagă, din păcate, guvernul de PSD, în mod clar şi indiscutabil. Sigur, mâine vor ţipa toţi că preşedintele a atacat un biet partid şi a atacat guvernul, dar eu vorbesc despre fapte. Aş vrea să limpezesc minciunile pe care le-a spus domnul Meleşcanu în aceste zile, că domnia sa încearcă să-l ferească pe preşedinte să facă erori de procedură şi de aceea cere dosarul cauzei. Aş vrea ca toţi românii să ştie că preşedintele nu are dosarul cauzei aflat la procuror şi legal nu are acces în acest dosar. Legea 115, prin art.18, când vorbeşte că preşedintele trimite dosarul cauzei, se referă la dosarul pe care îl formează Preşedinţia, şi nu la dosarul procurorului. Dacă pentru a-şi servi clientela politică, domnul ministru Meleşcanu doreşte dosarul cauzei de la procuror, să-l ceară procurorului, şi nu Preşedinţiei. Preşedinţia nu are acest dosar şi nu are dreptul să-l consulte. Acţiunea Preşedinţiei vizează strict actele ministrului respectiv, şi nu dosarul cauzei de la procuror. Din punctul nostru de vedere, dosarul cauzei, cel întocmit de Preşedinţie, trebuie să conţină referatul procurorului de caz în original, referatul procurorului general sau al procurorului şef al DNA în original şi cererea preşedintelui României de începere a urmăririi penale în original. Acesta este dosarul cauzei, pe care eu l-am transmis din data de 16. Încercările de interpretare legate de dosarul cauzei de la procuror reprezintă o flagrantă încălcare a legii. Nici eu, ca preşedinte, nici ministrul justiţiei, nici măcar procurorii şefi sau procurorul general nu au acces în dosarul cauzei de la procuror. Cred că domnul ministru Meleşcanu se apropie de situaţia de a fi un ministru care face abuz în serviciu. Este un avertisment pe care i-l dau public. Toate dosarele, toate documentele pe care le-a avut Preşedinţia le-a pus la dispoziţie. Faptul că domnia sa continuă să blocheze acţiunea de începere a urmăririi penale pentru opt miniştri nu este nimic altceva decât abuz în serviciu. Ministrul justiţiei nu are dreptul să oprească, să blocheze cererea preşedintelui României de începere a urmăririi penale.
Abuzul în serviciu este deja o constatare pe care am făcut-o şi îl avertizez public pe domnul ministru Meleşcanu să respecte legea. Nu are calitatea să oprească, să blocheze cererea de începere a urmăririi penale a preşedintelui României. Legat de acest lucru, aş vrea să vă mai spun câteva cuvinte. S-au făcut foarte multe speculaţii de ce am transmis într-o singură zi toate cele opt cereri. Exact pentru a nu crea condiţii să apară o mare dezbatere publică pe fiecare caz în parte. Nu am vrut să vă păcălesc nici pe dvs, pe presă, nici să-mi bat joc de cei pentru care am aprobat începerea urmăririi penale. Pur şi simplu, fiind toate cele opt cazuri, nu s-a putut dezvolta subiect pe fiecare dintre ele. Dacă aş fi transmis în fiecare zi câte un caz, sau la fiecare două zile câte două cereri, ar fi fost de înţeles speculaţia că vreau să fac jocuri politice cu aceste dosare. Am preferat să fie toate într-o zi şi cu asta să închid discuţia şi să nu dau posibilitatea unei dezbateri pe cazuri. Dacă aţi observat, am şi profitat de prevederea hotărârii Curţii Constituţionale din 12 decembrie, care nu mă mai obligă să dau explicaţii publice, şi nu s-a dat nici o explicaţie, exact pentru a nu pune pe aceşti oameni în situaţia de a fi subiect de judecată publică. Preşedinţia nu a dat nici o explicaţie despre nici unul din cele opt cazuri. În aceste condiţii, mi se pare exagerată şi lipsită de eleganţă afirmaţia că trimiţându-le pe toate opt într-o zi, am făcut un joc politic. Nu, doar am avut grijă ca din punct de vedere al preşedintelui, să nu se poată spune că am protejat demnitari ai statului român în faţa legii. Toţi trebuie să răspundem şi eu am convingerea că în faţa procurorului, mulţi dintre cei opt vor găsi posibilitatea să se justifice. Şi probabil parte din ei nu vor primi sancţiuni sau nu vor avea depuse dosarele în instanţă. Probabil, nu ştiu. Cum la fel de bine se poate ca toate opt să meargă în instanţă, dar asta-i treaba procurorilor, nu e a mea. Eu nu judec pe nimeni şi nu acuz pe nimeni, doar fac actul de a permite investigarea miniştrilor şi atât. Mai am de lămurit un lucru. /Aud/ pe foarte mulţi analişti, ziarişti, politicieni întrebând de ce am făcut investigaţii vizavi de cariera profesională a doamnei Norica Nicolai şi de ce nu am făcut legat de Monica Macovei sau de alţi miniştri. Aici răspunsul este simplu şi eu nu voi încălca niciodată legea sau prevederile Curţii Constituţionale. Eu am fost obligat să procedez la verificarea carierei profesionale, începând din aprilie 2007, în baza hotărârii Curţii Constituţionale./av/ Până atunci, nu am avut precizate nicăieri, în nici o lege, în nici o reglementare această obligaţie. Doi: preşedintele nu are dreptul să verifice miniştrii care au primit votul Parlamentului. Activitatea de verificare o face comisia parlamentară. Ea spune da sau nu, dă aviz pozitiv sau negativ unui ministru. Deci, acei miniştri care au primit votul parlamentului nu mai sunt verificaţi de preşedinte, nu mai are această calitate, preşedintele este obligat să pună în aplicare hotărârea Parlamentului care-i validează prin vot. De aceea la doamna Monica Macovei nu am făcut nici o investigaţie, de aceea la doamna Norica Nicolai am făcut. Din acelaşi motiv am avut reţineri în ce-l priveşte pe domnul Cioroianu şi l-am numit nu pe relaţia directă prim-ministru - preşedinte, ci numai după ce a venit în urma restructurării prin votul Parlamentului. Altfel nu l-aş fi numit nici pe domnul Cioroianu. Acestea sunt precizările pe care doream să le fac”
Ministerul Justiţiei a respins, duminică, acuzaţiile conform cărora ar tergiversa începerea urmăririi penale împotriva celor opt foşi sau actuali miniştri, precizând că vrea doar să respecte prevederile procedurale în astfel de cazuri, pentru eliminarea oricăror interpretări. Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa a declarat, într-o conferinţă de presă, că Ministerul Justiţiei (MJ) nu tergiversează această problemă a dosarelor celor opt foşti şi actuali miniştri şi că nu le poartă dintr-o instituţie în alta."Aş vrea foarte pe scurt să abordez două subiecte, unul legat de vizita pe care am făcut-o în Georgia şi altul legat de o problemă de actualitate asupra căreia nu am avut posibilitatea să mă exprim, şi anume cele opt cereri de începerea urmăririi penale pe care le-am făcut încă de săptămâna trecută. La Tbilisi am participat la ceremonia de investire în urma alegerilor din 5 ianuarie 2008 a preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili. La ceremonie au participat, au fost reprezentate 17 state, cinci la nivel de şef de stat, ţările baltice Polonia şi România, trei la nivel de prim-miniştri şi celelalte la nivel de miniştri. Evenimentul a fost important în sine, pentru că a marcat consolidarea democraţiei în Georgia. Din acest motiv, foarte multe state europene au dat atenţie evenimentului, cu atât mai mult cu cât pe 5 ianuarie, odată cu alegerile prezidenţiale, a avut loc şi un referendum prin care cei 5,5 milioane de georgieni au fost chemaţi să se exprime dacă doresc ca Georgia să devină stat membru NATO sau nu. Cele două succese, practic, ale preşedintelui Saakaşvili, realegerea sa din primul tur şi votul a 67% dintre georgieni care au susţinut aderarea ţării în NATO, au avut şi pentru statele europene o semnificaţie deosebită. O semnificaţie deosebită a fost şi pentru România din două motive: în primul rând, Georgia este un partener deosebit de important al României la Marea Neagră şi în al doilea rând pentru că România organizează summit-ul NATO, ocazie cu care Georgia speră să primească o upgrad-are a statutului său în raport cu NATO. Din acest punct de vedere, vă pot spune că deşi deciziile nu sunt luate şi există foarte multe păreri pro şi contra, România susţine acordarea MAP-ului (Membership Action Plan) pentru Georgia la summit-ul de la Bucureşti din 2-4 aprilie. Aş mai menţiona faptul că prezenţa noastră acolo are şi o altă semnificaţie, România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Georgiei pe 18 februarie 1991, ceea cee a făcut ca relaţiile bilaterale să fie relaţii de încredere şi extrem de solide./du/ În cursul scurtei şederi la Tbilisi, am avut scurte întâlniri bilaterale cu preşedintele Saakaşvili, cu ministrul de externe al Federaţiei Ruse, cu domnul Lavrov, cu Michel Barnier, care a reprezentat guvernul francez şi discuţiile au fost legate atât de summit-ul NATO, cât şi de problema Kosovo. A doua problemă la care aş vrea să mă refer este una internă şi neavând altă oportunitate să dau o explicaţie, doresc să o fac acum. Plec de la realitatea că am făcut toate eforturile pentru o bună colaborare cu guvernul, din punct de vedere al transmiterii cererilor preşedintelui României de începere a urmăririi penale pentru opt foşti şi actuali miniştri. Observ cu neplăcere că guvernul, prin ministrul interimar al justiţiei, are ca obiectiv găsirea de motivaţii pentru blocarea înaintării cererii şefului statului către Parchet. Mă întreb care este logica acestui lucru, având în vedere că se vede cu ochiul liber, extrem de limpede, tratamentul diferit pe care îl au românii de rând, românii obişnuiţi, în raport cu foşti sau actuali miniştri, atunci când este vorba de justiţie. Dvs, presă scrisă şi televiziuni, prezentaţi foarte asiduu şi frecvent cazuri în care oameni în vârstă sunt luaţi şi încarceraţi, în timp ce miniştrii nici măcar nu pot să apară în faţa unui procuror, să dea o explicaţie, să li se ia o declaraţie. Cred că în acest moment guvernul face greşeli fundamentale din punct de vedere al credibilităţii sale şi comportamentul domnului Meleşcanu ne arată că ce s-a întâmplat cu ordonanţa de urgenţă a guvernului, care modifica legea răspunderii ministeriale, nu a fost un lucru întâmplător, ci este un proces, un program de tergiversare a aplicării legii, iar acest guvern face demonstraţia că acceptă legea atunci când este vorba de români obişnuiţi şi că nu acceptă aplicarea legii atunci când este vorba de clientelă politică./av/dz/ Aş face precizarea că acest lucru ne demonstrează şi liantul care este între unele partide aflate la guvernare, dar şi aşa-zis în opoziţie, de gen PSD. Sigur, liantul mai sunt şi casele, dar hoţia şi protejarea miniştrilor împotriva justiţiei este unul din elementele care leagă, din păcate, guvernul de PSD, în mod clar şi indiscutabil. Sigur, mâine vor ţipa toţi că preşedintele a atacat un biet partid şi a atacat guvernul, dar eu vorbesc despre fapte. Aş vrea să limpezesc minciunile pe care le-a spus domnul Meleşcanu în aceste zile, că domnia sa încearcă să-l ferească pe preşedinte să facă erori de procedură şi de aceea cere dosarul cauzei. Aş vrea ca toţi românii să ştie că preşedintele nu are dosarul cauzei aflat la procuror şi legal nu are acces în acest dosar. Legea 115, prin art.18, când vorbeşte că preşedintele trimite dosarul cauzei, se referă la dosarul pe care îl formează Preşedinţia, şi nu la dosarul procurorului. Dacă pentru a-şi servi clientela politică, domnul ministru Meleşcanu doreşte dosarul cauzei de la procuror, să-l ceară procurorului, şi nu Preşedinţiei. Preşedinţia nu are acest dosar şi nu are dreptul să-l consulte. Acţiunea Preşedinţiei vizează strict actele ministrului respectiv, şi nu dosarul cauzei de la procuror. Din punctul nostru de vedere, dosarul cauzei, cel întocmit de Preşedinţie, trebuie să conţină referatul procurorului de caz în original, referatul procurorului general sau al procurorului şef al DNA în original şi cererea preşedintelui României de începere a urmăririi penale în original. Acesta este dosarul cauzei, pe care eu l-am transmis din data de 16. Încercările de interpretare legate de dosarul cauzei de la procuror reprezintă o flagrantă încălcare a legii. Nici eu, ca preşedinte, nici ministrul justiţiei, nici măcar procurorii şefi sau procurorul general nu au acces în dosarul cauzei de la procuror. Cred că domnul ministru Meleşcanu se apropie de situaţia de a fi un ministru care face abuz în serviciu. Este un avertisment pe care i-l dau public. Toate dosarele, toate documentele pe care le-a avut Preşedinţia le-a pus la dispoziţie. Faptul că domnia sa continuă să blocheze acţiunea de începere a urmăririi penale pentru opt miniştri nu este nimic altceva decât abuz în serviciu. Ministrul justiţiei nu are dreptul să oprească, să blocheze cererea preşedintelui României de începere a urmăririi penale.
Abuzul în serviciu este deja o constatare pe care am făcut-o şi îl avertizez public pe domnul ministru Meleşcanu să respecte legea. Nu are calitatea să oprească, să blocheze cererea de începere a urmăririi penale a preşedintelui României. Legat de acest lucru, aş vrea să vă mai spun câteva cuvinte. S-au făcut foarte multe speculaţii de ce am transmis într-o singură zi toate cele opt cereri. Exact pentru a nu crea condiţii să apară o mare dezbatere publică pe fiecare caz în parte. Nu am vrut să vă păcălesc nici pe dvs, pe presă, nici să-mi bat joc de cei pentru care am aprobat începerea urmăririi penale. Pur şi simplu, fiind toate cele opt cazuri, nu s-a putut dezvolta subiect pe fiecare dintre ele. Dacă aş fi transmis în fiecare zi câte un caz, sau la fiecare două zile câte două cereri, ar fi fost de înţeles speculaţia că vreau să fac jocuri politice cu aceste dosare. Am preferat să fie toate într-o zi şi cu asta să închid discuţia şi să nu dau posibilitatea unei dezbateri pe cazuri. Dacă aţi observat, am şi profitat de prevederea hotărârii Curţii Constituţionale din 12 decembrie, care nu mă mai obligă să dau explicaţii publice, şi nu s-a dat nici o explicaţie, exact pentru a nu pune pe aceşti oameni în situaţia de a fi subiect de judecată publică. Preşedinţia nu a dat nici o explicaţie despre nici unul din cele opt cazuri. În aceste condiţii, mi se pare exagerată şi lipsită de eleganţă afirmaţia că trimiţându-le pe toate opt într-o zi, am făcut un joc politic. Nu, doar am avut grijă ca din punct de vedere al preşedintelui, să nu se poată spune că am protejat demnitari ai statului român în faţa legii. Toţi trebuie să răspundem şi eu am convingerea că în faţa procurorului, mulţi dintre cei opt vor găsi posibilitatea să se justifice. Şi probabil parte din ei nu vor primi sancţiuni sau nu vor avea depuse dosarele în instanţă. Probabil, nu ştiu. Cum la fel de bine se poate ca toate opt să meargă în instanţă, dar asta-i treaba procurorilor, nu e a mea. Eu nu judec pe nimeni şi nu acuz pe nimeni, doar fac actul de a permite investigarea miniştrilor şi atât. Mai am de lămurit un lucru. /Aud/ pe foarte mulţi analişti, ziarişti, politicieni întrebând de ce am făcut investigaţii vizavi de cariera profesională a doamnei Norica Nicolai şi de ce nu am făcut legat de Monica Macovei sau de alţi miniştri. Aici răspunsul este simplu şi eu nu voi încălca niciodată legea sau prevederile Curţii Constituţionale. Eu am fost obligat să procedez la verificarea carierei profesionale, începând din aprilie 2007, în baza hotărârii Curţii Constituţionale./av/ Până atunci, nu am avut precizate nicăieri, în nici o lege, în nici o reglementare această obligaţie. Doi: preşedintele nu are dreptul să verifice miniştrii care au primit votul Parlamentului. Activitatea de verificare o face comisia parlamentară. Ea spune da sau nu, dă aviz pozitiv sau negativ unui ministru. Deci, acei miniştri care au primit votul parlamentului nu mai sunt verificaţi de preşedinte, nu mai are această calitate, preşedintele este obligat să pună în aplicare hotărârea Parlamentului care-i validează prin vot. De aceea la doamna Monica Macovei nu am făcut nici o investigaţie, de aceea la doamna Norica Nicolai am făcut. Din acelaşi motiv am avut reţineri în ce-l priveşte pe domnul Cioroianu şi l-am numit nu pe relaţia directă prim-ministru - preşedinte, ci numai după ce a venit în urma restructurării prin votul Parlamentului. Altfel nu l-aş fi numit nici pe domnul Cioroianu. Acestea sunt precizările pe care doream să le fac”
Ministerul Justiţiei respinge acuzaţiile preşedintelui
Vă prezentăm declaraţia integrală a secretarului de stat Gheorghe Mocuţa:
"Pentru început aş vrea să vă informez că Ministerul de Justiţie nu tergiversează această problemă, nu poartă dosarele dintr-o instituţie într-alta şi vreau să vă reamintesc că Ministerul de Justiţie a fost sesizat numai pe data de 16 cu această problemă. Astăzi suntem în 20. ţinând cont că avem şi o sâmbătă şi o duminică la mijloc, vă rog să consideraţi că în fiecare zi Ministerul de Justiţie şi-a exprimat un punct de vedere şi nu se poate pune problema unei tergiversări. În altă ordine de idei, daţi-mi voie să vă prezint din punct de vedere tehnic punctul de vedere al Ministerului de Justiţie cu privire la acest aspect. Natura juridică a avizului preşedintelui României în cazul celor opt foşti sau actuali miniştri se circumscrie între altele şi sferei prevederilor Codului de Procedură Penală. În acest sens, menţionăm prevederile art. 10, al. 1, litera f, din Codul de Procedură Penală potrivit căruia "lipsa autorizării sau sesizării organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege necesară pentru efectuarea urmăririi penale reprezintă un caz de împiedicare a punerii în mişcare sau exercitării acţiunii penale şi pe cale de consecinţă şi a începerii urmăririi penale". Trebuie să menţionăm că normele de procedură penală sunt de strictă interpretare, iar avizul în discuţie trebuie dat în condiţiile stipulate de această lege organică, ale cărei prevederi se interferează cu dispoziţiile art. 18, din Legea 115/'99 a răspunderii ministeriale, cu modificările şi completările ulterioare. Coroborând prevederile art. 18, din Legea 115/'99 cu textele din Codul de Procedură Penală rezultă că avizul se poate da numai după analizarea şi evaluarea dosarului cauzei care se referă la faptă şi persoană, alături de referatul organului de urmărire penală şi nu a unui alt dosar constituit din probele aflate în dosarul cauzei care se află asupra procurorului. Deci formularea "dosarul cauzei" din art. 18 din Legea 115/1999 se referă la dosarul privind pe făptuitor şi fapta săvârşită cu tot materialul probator aflat asupra procurorului de caz şi nicidecum a unor secvenţe, fragmente sau interpretări constituite într-un alt dosar de urmărire penală şi care a fost remis autorităţii abilitate de a da avizul prevăzut de lege. Dacă legiuitorul ar fi considerat că la autoritatea competentă să elibereze avizul se constituie un alt dosar decât dosarul cauzei aflat asupra procurorului, atunci fără îndoială ar fi denumit în conţinutul legii şi acest dosar. Nerespectarea acestor dispoziţii imperative poate constitui temei pentru invocarea de excepţii procedurale care pot conduce la nulitatea absolută prevăzută de art. 197 din Codul de Procedură Penală, această nulitate putând fi invocată oricând în cursul procesului penal. Intenţia Ministerului de Justiţie este de a se elimina din start, chiar din această fază a procesului penal, orice fel de incident procedural care ar putea influenţa adoptarea unei soluţii legale şi temeinice referitoare la cei opt făptuitori. Precizăm încă o dată că în accepţiunea Ministerului de Justiţie, dosarul cauzei - la care se referă art. 18, din Legea 115/'99 cu modificările şi completările ulterioare - cuprinde date, indicii temeinice sau probe privind existenţa faptei şi activitatea ilicită penală a făptuitorului.
Acest dosar al cauzei este însoţit de un referat al procurorului de caz şi de cererea adresată autorităţii competente pentru a emite avizul prevăzut de lege. Numai examinând şi evaluând conţinutul dosarului cauzei, autoritatea în drept este în măsură să ia o decizie cu privire la acordarea sau neacordarea avizului cerut. Confidenţialitatea documentelor din dosarul cauzei nu este opozabilă autorităţii care emite avizul pentru că aprecierea asupra existenţei unei fapte penale şi a presupuşilor făptuitori este una din condiţiile de fond necesare pentru eliberarea acestui aviz. Precizăm că aprecierile autorităţii care eliberează avizul trebuie să poarte în mod indubitabil şi asupra delimitării dintre faptele săvârşite în afara voturilor şi a opiniilor politice şi fapte care se săvârşesc prin vot sau prin opinie politică exprimată în exercitarea mandatului de parlamentar, întrucât acestea beneficiază de imunitate parlamentară conform art. 72, alineat 1, din Constituţie. Intenţia Ministerului de Justiţie nu este de a tergiversa urmărirea penală, ci de a respecta cu stricteţe dispoziţiile legale. Prin similitudine, orice cerere formulată de procuror în legătură cu măsuri procesuale care se solicită în cursul urmăririi penale este însoţită de dosarul cauzei care se prezintă la instanţa competentă, împrejurare care rezultă din întreg ansamblul Codului de Procedură Penală. Concluzionând, putem spune că Ministerul Justiţiei nu este interesat de conţinutul dosarului cauzei, ci de respectarea cu stricteţe a prevederilor procedurale în materie pentru eliminarea oricăror alte interpretări. Acesta este punctul de vedere. Dacă aveţi trei întrebări, v-aş ruga scurt, vă pot răspunde. Reporter: Ce a trimis Preşedinţia la Ministerul Justiţiei? Gheorghe Mocuţa: Preşedinţia a trimis la Ministerul de Justiţie referatele întocmite de procuror, precum şi copii ale unor acte pe care noi nu le-am văzut, dar la care s-a făcut referire, sigilate, şi care nu reprezentau dosarul cauzei procurorului, ci părţi din aceste... din dosarul aflat pe masa procurorului, care au fost puse la dispoziţia preşedintelui pentru a se pronunţa cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia celor care urmează să fie cercetaţi. Reporter: De unde ştiţi că nu era tot dosarul dacă nu le-aţi desfăcut? Gheorghe Mocuţa: Pentru că în referatele întocmite de procuror, în finalul acestor referate, erau menţionate filele şi dosarele care au fost înaintate Preşedinţiei şi ele nu corespundeau cu dosarele care se află pe masa procurorului, şi din comunicatul Preşedinţiei care a recunoscut inclusiv astăzi că este vorba de un alt dosar, dosarul constituit în vederea eliberării unor astfel de avize. Reporter: Dle Mocuţa, dl preşedinte a subliniat încă odată astăzi că nu are dosarul cauzei... Gheorghe Mocuţa: Aţi răspuns la întrebare şi colegei dvs. Reporter: ...în aceste condiţii, dacă a dat acest aviz fără să aibă dosarul cauzei, consideraţi dvs că este un aviz ilegal sau nelegal? Gheorghe Mocuţa: Dle, eu prin acest material pe care l-am întocmit consider că am răspuns acestei întrebări şi vă rog să-l mai studiaţi încă o dată, este un material destul de amplu şi argumentat juridic care cred că răspunde la întrebarea dvs. Reporter: Vă întreb ca jurist, să spunem. Dacă preşedintele a dat aviz fără să aibă dosarul cauzei, este acel aviz valabil? Gheorghe Mocuţa: Dle, dar daţi-mi voie, răspunsul vi l-am dat şi îl găsiţi şi dvs în tot ceea ce s-a discutat până acum. Acest aviz este sigur că nu s-a dat pe baza dosarului aflat la procuror. Am menţionat în nota pe care am întocmit-o în această după-amiază că legiuitorul nu vorbeşte şi de un alt dosar sau de o altă posibilitate de a constitui materiale din dosar pentru a fi puse la dispoziţia autorităţilor - noi nu vorbim numai de preşedinte acum - la dispoziţia autorităţilor pentru eliberarea unor avize./ap/ Prin urmare, dacă nu a vorbit de un alt dosar noi coroborăm şi cu dispoziţiile Codului de Procedură Penală şi noi considerăm că acest dosar al cauzei este dosarul aflat la procuror şi în momentul în care vrei să te pronunţi cu privire la vinovăţia sau la nevinovăţia unei persoane trebuie să analizezi întregul material probator... întregul material probator, şi nu numai o parte, pentru că dumneavoastră, dacă veţi intra într-o sală de judecată, veţi constata că procurorul, atunci când solicită ceva judecătorului, îi pune la dispoziţie dosarul cauzei, nu simplul referat, pe care oricum îl face, şi nu copii xerox sau anumite părţi din dosar, pentru că cel care ia un aviz trebuie să-l ia în cunoştinţă de cauză şi prin analizarea probelor pro şi contra care se află în materialul respectiv, tocmai pentru a nu dezavantaja persoanele faţă de care se iau aceste măsuri. Întrebare: Îmi cer scuze pentru insistenţă, încă o dată vă întreb a încălcat preşedintele legea când a dat acest aviz? Gheorghe Mocuţa: Preşedintele a procedat aşa cum a dorit dumnealui să procedeze. Preşedintele, dacă voia să ceară întregul material probator şi întreg dosarul, îl cerea. Dacă preşedintele a considerat că acest material îi este suficient, s-a pronunţat pe marginea acestui material. Din documentele noastre rezultă, aşa cum am declarat şi conform tuturor celorlalte comunicate de presă care s-au dat de către Ministerul de Justiţie, de trei zile, că la Ministerul de Justiţie nu a sosit dosarul cauzei, care se află la procuror, şi şi acelea care au venit au venit sigilate, nimeni nu a vrut să urmărească probele din dosare, nimeni nu a vrut să scoată aceste probe şi să le pună la dispoziţia cuiva. Ministerul de Justiţie nu este interesat de acest lucru, însă consideră, pentru acurateţea interpretărilor juridice, că legea se referă în aceste cazuri la dosarul cauzei, care în situaţia de faţă nu a existat. Întrebare: Ne puteţi spune, în alte cazuri, anterior cum s-a procedat, ce anume...? Gheorghe Mocuţa: Îmi pare foarte rău, nu pot să fac aprecieri cu privire la alte cazuri, eu mă pronunţ pentru acest caz. Am intra în chestiuni pe care nu le cunosc, dar dacă doriţi vă rog să adresaţi purtătorului de cuvânt o întrebare şi vă vom răspunde. Întrebare: Domnul Emil Boc a spus astăzi că domnul ministru interimar face confuzie între dosarul penal şi cel al cauzei, că este /.../ să fie cenzor şi filtru, deoarece preşedintele îşi asumă întreaga răspundere din punct de vedere legal. Cum comentaţi? Gheorghe Mocuţa: Repet, am exprimat un punct de vedere pe câteva pagini şi m-am referit la aceste aspecte. Cred că nu aţi fost de la început. Am lămurit aceste aspecte cu privire la... Nu ştiam că a spus domnul Boc, am anticipat că se pot pune în discuţie astfel de probleme şi le-am lămurit. Vă mulţumim foarte mult”
PNL îi cere lui Băsescu toate documentele
Ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, membru în BPC al PNL, a facut apel, duminică, la preşedintele la Traian Băsescu să transmită toate documentele necesare pentru ca ministrul Justiţiei să poată pune la dispoziţia Parchetului dosarele în cazul celor opt min, în condiţiile legii.Vă prezentăm declaraţia integrală a ministrului Adrian iorgulescu:
" Bună ziua. Aş dori în debutul acestei conferinţe de presă să fac o scurtă precizare. Nu mă voi referi în această luare de cuvânt la aspecte de natură tehnică, deoarece acum câteva minute secretarul de stat, domnul Mocuţa, de la Ministerul Justiţiei, a venit cu o serie de clarificări de natură tehnică în privinţa chestiunii dosarelor celor opt foşti miniştri şi actuali miniştri. Vă voi prezenta o declaraţie de presă a PNL, punctând, evident, câteva chestiuni de natură strict politică. PNL consideră că politizarea actului de justiţie este regretabilă. Astăzi am avut o probă că preşedinte Băsescu şi liderul PD-L Emil Boc nu înţeleg că justiţia nu se face cu vorbe, cu declaraţii politice. Ea se face pe baza unor probe şi respectând legile şi procedurile acestei ţări. Avem şi noi câteva întrebări pentru preşedinte Traian Băsescu şi pentru domnul Emil Boc. Dacă în justiţie dosarele vor fi blocate pentru că au fost încălcate proceduri legale, atunci îşi vor asuma dânşii responsabilitatea pentru această eroare şi, până la urmă, pentru întârzierea unor soluţii corecte şi legale? Preşedintele a făcut astăzi referiri la aşa-zise înţelegeri între PNL şi PSD. Dacă ar fi să judecăm după aceeaşi logică, ne putem şi noi întreba o dată în plus: cine este vinovat pentru că dosarele unor lideri ai PSD s-au întors la Parchet, dacă nu chiar fostul ministru al PD la acea dată, dna Macovei, care a modificat eronat legea răspunderii ministeriale? PNL nu va folosi arme politice şi nu vom acuza nici Preşedinţia şi nici pe liderul PD-L pentru că au făcut scăpaţi de justiţie unii lideri ai PSD. În fine, încă o ultimă aporie: oare întâmplător, între cele opt dosare în discuţie, nici unul nu aparţine vreunui membru al PD-L? Desigur, sunt întrebări greu de răspuns. Trebuie să ne punem şi să ne punem problema, să punem o dată pentru totdeauna capăt modelului şi modului heirupistic de a face justiţie. Dacă vrem cu adevărat să se facă justiţie, atunci este esenţial ca toate instituţiile statului să respecte legile şi procedurile în vigoare. Aşa cum ştiţi, Teodor Meleşcanu, ministrul interimar al justiţiei, a sesizat Preşedinţia pentru a trimite documentaţia completă. Textul legii este clar, lipsit de cea mai mică ambiguitate. Ministrul justiţiei primeşte dosarul cauzei de la preşedintele României pentru a-l transmite mai departe, repet, dosarul cauzei, nu un set de xerocopii, nu două referate lipsite de relevanţă, potrivit legii. Cu atât mai mult cu cât conform declaraţiilor procurorului general, Daniel Morar, aceste dosare au fost trimise la Preşedinţie în formatul lor complet, subliniez acest lucru. În caz contrar, există posibilitatea ca dosarele să se întoarcă din nou la procurori, din cauza unor vicii de procedură. Teodor Meleşcanu a urmărit prin sesizarea lui să evite acest deznodământ. Ministrul justiţiei şi Guvernul României nu fac altceva decât să respecte litera şi spiritul legii. PNL face un apel la Traian Băsescu şi liderii PD-L să pună capăt acestor strategii menite să creeze conflicte artificiale în această materie. Justiţia nu se face nici la televizor, nici în stradă, cu acuzaţii politicianiste, ci în sălile de judecată, respectând legile şi procedurile în vigoare. Abia atunci românii vor avea cu adevărat încredere în actul de justiţie. Graba cu care domnii Emil Boc şi Traian Băsescu au ieşit public să-l atace pe ministrul interimar al justiţiei confirmă faptul că nu sunt, în fond, interesaţi de bunul mers al instituţiei, în stabilirea nevinovăţiei sau a vinovăţiei unor oameni, ci în utilizarea dosarelor întocmite de procurori ca simple unelte politice. PNL face un apel la preşedinte Traian Băsescu să transmită toate documentele necesare pentru ca ministrul justiţiei să poată pune la dispoziţia Parchetului dosarele în condiţiile legii, în cel mai scurt timp. În caz contrar, opinia publică va vedea clar că chiar preşedintele va contribui la blocarea în continuare a anchetelor. Vă mulţumesc pentru atenţie”.
