Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a compensa decimarea baronilor locali de către procurori, PSD şi PNL au păstrat sistemul de alegere a primarilor într-un singur tur, fapt ce va duce nu la dispariţia „baronilor locali”, cât la reînnoirea substanţială a acestei cate¬gorii, cu primarii marilor oraşe pe post de lideri, în defavoarea preşedinţilor de consilii judeţene.
Primarii neprinşi sunt edili cinstiţi, pare a fi principiul după care se ghidează cele două mari partide ale României. Aleşii locali care nu au furat sau încă nu au fost prinşi au fost premiaţi de către PSD şi PNL pentru aceste „realizări” cu Legea alegerilor locale prin care primarii vor fi aleși într-un singur tur. În mod evident, prevederea, deja aplicată în 2012, favorizează primarii deja aflaţi în funcţie sau pe rivalii lor de la celălalt partid important. Social-democraţii şi liberalii s-au asigurat, în bună înţelegere, că nu vor avea surpriza unor outsideri de la alte partide care să le încurce treburile în judeţe. Astfel, se conturează deja o listă cu primari ai marilor oraşe care se pot considera pe jumătate realeși sau care au a se teme doar de un singur contracandidat. În general, sunt primari care au un mandat sau două la activ, în condiţiile în care veterani ca Tudor Pendiuc, Radu Mazăre sau Marian Vanghelie și-au sfârșit cariera în administraţie pe holurile DNA. În paralel, primarii din muncipiile reședinţă de judeţ nu vor mai fi eclipsaţi de către președinţii consiliilor judeţene, cei consideraţi anterior ca baronii prin excelenţă, dar a căror influenţă va scădea.
Outsiderii, scoşi din cărţi
Dintre primarii din marile orașe care au supravieţuit raidu¬rilor procuraturii, au rezistat şi câţiva veterani, cum ar fi Florin Cârciumaru (Târgu Jiu), Decebal Bacinschi (Focșani), Gheorghe Falcă (Arad), Neculai On-ţanu (Sectorul 2), George Scrip¬caru (Brașov) sau Mircea Hava (Alba-Iulia). Acestora li se ală-tură primari cu mai puţină vechime, dar cu șanse reale de a deveni baroni cu drepturi depline: Lia Olguţa Vasilescu (Craiova), Astrid Fodor (Sibiu), Radu Căpâlnașiu (Zalău), Cătălin Cherecheș (Baia Mare), Victor Drăgușin (Alexandria), Laurenţiu Leoreanu (Roman), Decebal Făgădău (Constanţa), Petru Mărginean (Deva) sau Mihai Stepanescu (Reșiţa), Robert Negoiţă (Sectorul 3). Pentru a fi realeși, toţi au nevoie să ia doar un vot în plus faţă de contracan-didaţii lor, în condiţiile în care controlul unor instituţii la nivel local le conferă deja un avantaj cert în competiţia electorală.
Premierul Dacian Cioloş a inclus iniţial schimbarea legii electorale şi alegerea primarilor dintr-un singur tur în pro-gramul de guvernare, dar a renunţat a doua zi la idee după ce reacţia partide¬lor politice a fost una rezervată.
Alegerea primarilor în două tururi a fost o revendicare explicită a celor care au protestat în stradă după incendiul din Colectiv, revendicare reluată inclusiv la consultările cu societatea civilă de la Cotroceni, ce au precedat numirea noului Guvern. Discuţiile nu au fost abandonate. Ieri, minis¬trul pentru Consultare Publică, Violeta Alexandru, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai ONG-ului Iniţiativa România ce au cerut din nou modificarea legii, prezentând inclusiv posibile mijloace de reali¬zare: fie o ordonanţă de urgenţă, fie asumarea răspunderii pe un proiect nou de Cod Electoral.
Lia Olguța Vasilescu și-a început cariera politică în PRM, iar acum este primar al Craiovei și liderul Organi¬zației Județene a PSD
Dezacordul de faţadă al liberalilor
PSD și PNL au lucrat împreună la noua legislaţie electorală în comisia parlamen¬tară special înfiinţată în acest scop. În mai, când plenul Camerei a a d o p t a t L e g e a alegerilor locale, au votat cot la cot la social-democraţii care și-au asumat deschis sprijinul pentru alegerea primarilor într-un singur tur. PNL s-a limitat doar la câteva declaraţii de faţadă că varianta optimă ar fi fost alegerea în două tururi. În septembrie, PNL a depus un nou proiect de lege, prin care edilii urmau să fie aleși în două tururi deși știau că modificarea legislaţiei electorale nu mai este posibilă cu un an înainte de scrutin, conform unei decizii a Curţii Constituţionale şi recoman¬dărilor Comisiei de la Veneţia.
Amurgul șefilor CJ
Din 2016 este previzibilă o scădere a puterii preşedinţilor consiliilor judeţene deoarece aceştia nu vor mai fi aleşi direct de cetăţeni, ci de către consi¬lierii judeţeni. Astfel ei nu vor mai putea invoca autoritatea conferită direct de către cetă¬ţeni, argument pe care uneori l-au folosit pentru a-i pune la punct chiar pe şefii de partid de la Bucureşti. Mai mult, şefii de la Bucureşti vor avea un cuvânt greu în desemnarea candidatului partidului la postul de preşedinte al unui consiliu judeţean. În aceste condiţii, legitimitatea obţinută prin votul alegătorilor va putea fi mai degrabă invocată de către primarul celui mai mare oraş dintr-un judeţ. Pe de altă parte, este puţin probabil că preşedinţi de CJ, precum Marian Petrache (Ilfov), Sorin Frunzăverde (Caraş-Severin), Marian Oprişan (Vrancea), Minodor Dobre (Mureş) sau Paul Stănescu (Olt), vor dispărea din politică.
18 preşedinţi de consiliu judeţean aleşi în 2012 au avut probleme cu justiţia, unii pierzându-şi deja mandatul.
