Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În primăvara anului 2018, mai mulți parlamentari PNL, printre care se număra și deputata Raluca Turcanu, actualul ministru al Muncii, veneau cu o propunerea legislativă lăudabilă. Ei cereau acordarea a 50 de euro pentru elevii care au absolvit primul an de studiu al fiecărui ciclu şcolar pentru achiziţionarea de cărţi şi cărţi în format electronic. La această inițiativă se ralia toată opoziția parlamentară de la acea vreme, inclusiv unii parlamentari de la PSD, partid care se afla la putere. Chiar dacă au trecut trei ani de la depunerea lui, când PNL, USR-PLUS și UDMR formează arcul guvernamental și dețin majoritatea în cele două Camere ale legislativului, ar putea să-și treacă foarte ușor prin Parlament proiectul. La vremea respectivă, impactul bugetar era calculat la 25 de milioane de euro, o sumă insignifiantă, mai ales că vorbim de PNL, un partid care a susținut tot timpul că în politicile sale tânăra generație este o prioritate. Acest proiect făcea parte, la vremea respectivă, dintr-un set de cinci legi, inițiate de ex-deputatul Ovidiu Raețchi, denumit „Pactul pentru carte”.
În expunerea de motive, inițiatorul „Pactul pentru carte”, spunea că ajutorul financiar ar avea rolul de a-i stimula pe copii şi pe tineri „să descopere şi să aprofundeze plăcerea de a citi, cu efecte incontestabile pentru dezvoltarea lor ulterioară”. Mai mult, acest ajutor ar fi un sprijin, în special pentru elevii care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru achiziţionarea cărţilor, iar în România aceștia nu sunt puțini deloc.
„Suma reprezintă echivalentul în lei a 50 de euro. Elevii beneficiari ai ajutorului financiar vor primi de la unităţile de învăţământ unde studiază documentele necesare în vederea valorificării acestui ajutor şi vor face dovada achiziționării de cărţi şi cărţi în format electronic. Proiectul de lege mai prevede că sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării”.
din expunerea de motive a proiectului
Citește pe Antena3.ro
Românii nu mai citesc
Pentru susținerea proiectului, inițiatorii invocau și un studiu Eurostat care arată faptul că țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa achiziţionării de cărţi. De asemenea, potrivit Institutul Naţional de Cercetare în Cultură, doar 2,8% dintre români citesc o carte pe lună, iar un român din cinci nu a citit niciodată o carte. Proiectul de lege mai prevede ca sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației și Cercetării.
100 de euro pentru profesori
Un alt proiect inclus în „Pactul pentru carte” prevedea acordarea unui sprijin financiar de 100 de euro cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, tot pentru achiziționarea de cărți, tipărite sau în format electronic. Și acest proiect este rătăcit prin Parlament, așteptând votul forului legislativ.
Facilități pentru stimularea pieței de carte
Pentru a stimula vânzările de carte prin ieftinirea lor, un alt proiect prevede TVA 0% pentru cărțile tipărite și reducerea TVA la 5% pentru cele în format electronic. De asemenea, un alt proiect inițiat de fostul parlamentar PNL și susținut de actualul ministru al Muncii, Raluca Turcanu, propunea scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele cu meserii-cheie din industria de carte, asociate cu cele din domeniul cercetării sau informaticii și renunțarea la impozitul pe clădiri/taxe pe clădiri și impozitul pe teren pentru spațiile utilizate pentru funcționarea librăriilor în care vânzarea de carte reprezintă cel puțin 50% din cifra de afaceri. „La ora actuală, piața de carte din România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o valoare de circa 100 de milioane de euro”, arăta inițiatorul în expunerea de motive. De exemplu, cea din Germania este de 60 de ori mai mare, ajungând la 6 miliarde de euro. De asemenea, țară cu o populație mult mai mică față de cea a României, au o piața de carte care rulează mult mai mulți bani. În Cehia ajunge la 400-500 de milioane de euro, iar în Slovenia și Bulgaria au valori cuprinse între 100 și 200 de milioane de euro.
Raluca Turcanu vrea majorarea burselor profesionale
Acum că tot este la putere, PNL ar putea forța reluarea unui proiect de lege inițiat în 2019 de Raluca Turcanu prin care se propunea ca bursele profesionale ale elevilor să crească de la 200 la 300 de lei. Proiectul mai prevedea ca ulterior, bursele să fie majorate anual cu câte 150 de lei pe an, până ar ajunge la 900 de lei. Dacă la vremea respectivă proiectul nu a avut succes în Parlament, acum, în noua configurație politică a forului legislativ, trecerea proiectului inițiat de Raluca Turcanu nu ar ridica niciun fel de probleme, mai ales că nici PSD nu ar mai avea acum ceva de obiectat. „Deputații PSD și ALDE s-au supus deciziei Guvernului de a respinge această inițiativă legislativă și au votat împotriva creșterii burselor. Au recunoscut că bursele nu au mai fost majorate în ultimii 6 ani cu niciun leu. Au recunoscut că forța de muncă din România este din ce în ce mai puțină și mai slab pregătită. Au recunoscut că învățământul profesional nu este atractiv pentru tineri, dacă bursa rămâne la 200 de lei. Cu toate acestea, deputații PSD-ALDE AU RESPINS o soluție clară, cu efecte imediate, de redresare a învățământului profesional!”, scria Raluca Turcan într-o postare pe pagina sa de Facebook după respingerea proiectului în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților. În opinia deputatului liberal, România are o șansă reală de creștere economică, prin sprijinirea învățământului profesional și prin creșterea numărului de tineri calificați pentru o piață a muncii din ce în ce mai concurențială. Proiectul avea să fie adoptat tacit în Camera Deputaților în primăvara anului 2019, dar nu a putut fi adoptat de Senat la sfârșitul anului din lipsă de cvorum, după ce inițiatorii lui au renunțat să-l mai susțină. Vremurile se schimbaseră însă, iar PNL venise deja la putere.
