PENTRU PRIMA DATĂ/1.381.389 de tineri vor vota la parlamentare

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, primele organizate în sistem uninominal după decembrie ’89, 1.381.389 de tineri care au împlinit 18 ani vor vota pentru prima dată. La ultimele alegeri, tinerii de 18 ani au intrat, potrivit statisticilor, în grupa de vârstă cea mai activă la vot (18-34 de ani).

Conform datelor furnizate de Centrul Naţional de Administrare a Bazei de Date, numărul total de alegători la 1 septembrie 2008 este 18.313.440, din care 1.381.389 de persoane votează pentru prima dată la alegerile parlamentare, faţă de momentul 28 noiembrie 2004. Diferenţa este reprezentată practic de tinerii care până la această dată au împlinit 18 ani. Pentru aceştia, nu numai faptul că votează este o premieră, dar şi faptul că îşi vor alege reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi Senat în sistem uninominal, reintrodus în România după decembrie ’89.

Eliminarea votului pe liste suplimentare nu-i va împiedica pe tinerii care au împlinit 18 ani după 1 septembrie inclusiv în ziua votării şi nu au fost prinşi în listele electorale permanente să-i exercite dreptul la vot. Potrivit lui Victor Paul Dobre, secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Admnistrative (MIRA), cei care nu se regăsesc pe listele permanente pot vota. Ei vor fi înscrişi pe liste suplimentare, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 97/2008 stabilind acest lucru. Astfel, potrivit ordonanţei, “alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă pot vota la acea secţie de votare doar pe baza cărţii de alegător şi a actului de identitate, fiind înscrişi în lista electorală suplimentară”. Victor Paul Dobre a ţinut să sublinieze că pentru a putea fi înscrişi pe lista suplimentară şi a vota, alegătorii menţionaţi trebuie să se afle obligatoriu în localitatea de domiciliu şi să meargă la secţia de votare arondată zonei în care locuieşte.

TINERII, MAI ACTIVI LA VOT
Statisticile privind structura electoratului la ultimele procese legislative arată o prezenţă mai mare a tinerilor la urne, la nivel naţional,pe fondul unui absenteism crescut la vot. Astfel, la referendumul din 19 mai 2007 privind demiterea din funcţie a preşedintelui Băsescu, cei mai conştiincioşi s-au dovedit a fi alegătorii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani (34%), urmaţi de cei din grupele de vârstă 35-49 de ani (26%), 50-64 de ani (26%) şi 65 de ani şi peste (14%), după cum relevă exit-poll-ul realizat de INSOMAR şi Metro Media Transilvania. Prezenţa la vot a fost de 26,51%, respectiv 4.851.470 de alegători din totalul de 18.296.459 înscrişi în listele electorale permanente. Situaţia s-a menţinut câteva luni mai târziu la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007. Potrivit TNS CSOP, prezenţa la vot la alegerile europarlamentare pe categorii de vârstă arăta astfel: 18-34 ani – 24,4%; 35-49 ani – 26,8%; 50-64 ani – 29,7%; peste 65 de ani – 19%. Atunci, prezenţa la vot a fost de 29,46%, respectiv 5.370.171. din totalul alegătorilor înscrişi (18.224.597).

ŞI TOTUŞI DEZINTERESAŢI
Prezent recent, la lansarea unui proiect privind stimularea interesului studenţilor pentru alegeri, liderul Asociaţiei Pro democraţia Cristian Pârvulescu declara pentru Mediafax că, spre deosebire de şcolile din Occident, în România politica şi dezbaterile ideologice sunt inexistente în şcoli, ceea ce îi îndepărtează pe tineri de viaţa politică şi încurajează absenteismul la vot. “Dezinteresul tinerilor faţă de politică se datorează absenţei politicii în şcoală. Mă refer la dezbatere ideologică, şi nu la viaţa de partid, pentru că tinerii ajung pentru prima dată, la 18 ani, să se confrunte cu alegeri, cu opţiuni, dar nu şi-au format încă în nici un fel propria opţiune. Asta pentru că şcoala românească, spre diferenţă de şcoala occidentală, a refuzat categoric să antreneze tinerii în politică. De aceea ei sunt incompetenţi. Sunt maturi, sunt tineri care pot să lucreze foarte bine în alte domenii, dar sunt incompetenţi în politică”, a spus Pârvulescu. În opinia sa, soluţia pentru implicarea tinerilor în viaţa politică ar putea veni din lansarea unor teme ideologice de calitate.