Presiuni din dealul Cotrocenilor

A ramas mai putin de o saptamana pana la Consiliul European din 23 mai, de la Bruxelles, iar reprezentarea Romaniei este inca incerta: premierul Ponta sau presedintele Basescu? Dupa ultima discutie Ponta-Basescu, premierul a anuntat ca nu s-a inteles cu seful statului in aceasta privinta, iar discutiile vor continua. "Ne-am inteles ca nu ne-am inteles pe aceasta tema. Ramane sa discutam in continuare", a declarat miercuri premierul Victor Ponta, fara alte detalii. Intre timp, Administratia Prezidentiala, fie direct, fie prin interpusi, a continuat presingul mediatic astfel incat seful statului sa iasa castigator din aceasta controversa de reprezentare.

Seful CCR, omul lui Basescu
Dupa ce consilierul prezidential Iulian Chifu a iesit la rampa si i-a transmis subtil lui Ponta ca ar fi bine ca el sa ramana acasa si Basescu sa mearga la Bruxelles pentru ca altfel ar putea cere arbitrajul Curtii Constitutionale (CCR), ieri alti doi oameni ai Presedintiei au facut lobby in favoarea sefului statului. Printre ei, insusi presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean. El a fost propus membru al Curtii Constitutionale de catre presedintele Traian Basescu, in 2007, iar intre 1990 si 1992 si 2004-2007 a fost parlamentar PD. In iunie 2010 el a fost ales pentru 3 ani presedinte al Curtii Constitutionale pe fondul disputelor legate de preluarea acestor atributii intre Ion Predescu si fostul detinator al acestei functii, Ioan Vida, al carui mandat expirase.

Augustin Zegrean a declarat ieri ca la Consiliul European ar trebui sa mearga presedintele Basescu, asa cum a facut si pana acum, fapt necontestat de nimeni pana in prezent. "Raspunsul se gaseste in Constitutie. Seful statului a fost pana acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu stiu de unde a aparut aceasta discutie", a afirmat Zegrean, intrebat cine ar trebui sa participe la Consiliul European dintre presedinte si premier. De asemenea, el a fost intrebat daca CC este competenta sa se pronunte pe o asemenea chestiune, Augustin Zegrean a spus ca institutia este competenta sa raspunda oricarei intrebari legate de dreptul constitutional. "Dar raspunsul il gasiti in Constitutie. Cine vrea un raspuns la aceasta chestiune, il invitam sa citeasca in Constitutie", a precizat Zegrean. In opinia sa, faptul ca sunt articole in Constitutie interpretabile, deoarece vorbesc pe de o parte de atributiile in acest sens ale premierului, iar pe de ala parte ale sefului statului, "da maretie dreptului". Este vorba despre articolele 80, 91 si 102 din Constitutie. Potrivit acestora, "Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate", "Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei", iar "Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica". La scurt timp dupa declaratiile lui Zegrean, premierul Victor Ponta i-a transmis presedintelui CCR ca ar fi mai bine sa vorbeasca atunci cand este intrebat. "Asta este treaba sefului Curtii Constitutionale? Stiu ca Zegrean este prietenul domnului Basescu, dar mai bine sa vorbeasca cand este intrebat", a spus Ponta.

Diaconescu, intra si el in schema
Seful CCR nu a fost insa singurul care a sustinut ieri ca presedintele Traian Basescu ar trebui sa reprezinte Romania la Consiliul European din 23 mai. Invitat la RFI, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, in prezent consilier prezidential, a declarat ca textul Constitutiei il indica in mod clar pe seful statului, el mentionand totodata ca "orice discutie politica nu ar face decat sa vulnerabilizeze mandatul Romaniei". "Constitutia este foarte clara, articolul 80, alineatul 1 spune ca presedintele Romaniei reprezinta statul roman. In ceea ce priveste atributiile primului-ministru, din continutul Constitutiei, art. 107, nu rezulta ca acesta ar reprezenta statul roman. Spun acest cuvant, «reprezentare», pentru ca este important si din economia textului Tratatului de la Lisabona, care solicita statelor, celor 27 de membri ai Uniunii Europene, sa fie reprezentati printr-un singur demnitar. Deci din acest punct de vedere, textul constitutional e clar, este explicit, orice discutie politica nu ar face decat sa vulnerabilizeze mandatul Romaniei si cred ca nu este bine", a spus consilierul prezidential. Potrivit articolului 107 din legea fundamentala, "primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate". In replica, Ponta a spus ca Diaconescu ar trebui sa isi exprime opiniile legate de reprezentarea Romaniei la Bruxelles doar in discutiile cu presedintele Traian Basescu, spunand ca el nu are incredere in asemenea sfatuitori. "Diaconescu sa-l sfatuiasca pe domnul Basescu. Discutiile intre presedinte si primul-ministru n-au nevoie de sfatuitori, mai ales ca n-am incredere in asemenea sfatuitori", a comentat seful Executivului.

Basescu, pe lista invitatilor la summit-ul PPE
Unul din motivele pentru care seful statului tine mortis sa mearga la Consiliul European este participarea la summitul Partidului Popularilor Europeni (PPE), familie europeana din care face parte si PDL. Acest summit va avea loc la Bruxelles, la 23 mai, inaintea reuniunii Consiliului European. Potrivit unui comunicat al Biroului de presa al PPE din 15 mai, pe lista invitatilor se afla si presedintele Traian Basescu, alaturi de presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, alti sefi de stat si guvern din UE, lideri politici apartinand PPE. Gazda summitului este presedintele PPE, Wilfried Martens, iar la reuniune sunt asteptati, potrivit comunicatului, cei 15 reprezentanti ai PPE din cei 27 de membri ai Consiliului European: Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Jean-Claude Juncker (Luxemburg), Traian Basescu (Romania), Donald TUSK (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Jyrki Katainen (Finlanda), Viktor Orban (Ungaria), Enda Kenny (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia), Boyko Borisov (Bulgaria), Lawrence Gonzi (Malta), Andrius Kubilius (Lituania), Pedro passos Coelho (Portugalia) si Janez Jansa (Slovenia). Pe agenda summitului PPE figureaza pregatirea reuniunii informale a Consiliului European.

Iesirea controlata a Greciei din zona euro
Potrivit ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la reuniunea informala a Consiliului European va fi luat in calcul pentru prima data scenariul unei iesiri controlate a Greciei din zona euro. "Sunt tot mai multe opinii ca o iesire controlata a Greciei din zona euro trebuie luata in considerare. E greu de anticipat care va fi decizia finala, dar pot sa va spun ca optiunea de a lasa Grecia sa paraseasca chiar va fi pe masa, pentru prima data in ultimii ani", a declarat ieri Orban. De asemenea, el a subliniat ca personal sustine mentinerea Greciei in Eurozona si a adaugat ca, desi iesirea Greciei si revenirea la drahma a devenit "o optiune", "consecintele unei astfel de decizii sunt foarte greu de anticipat complet" nu doar atat pentru Grecia, care va fi afectata semnificativ, ci pentru intreaga economie europeana, inclusiv pentru Romania. Totodata, Orban a subliniat ca nu vede nici o consecinta pozitiva pentru Romania in urma iesirii Greciei din zona euro, ci dimpotriva, "numai negative". "BNR e foarte prudenta si a luat unele masuri pentru a proteja leul de o evolutie negativa in Grecia. E clar ca vom fi afectati, nu doar direct din cauza bancilor grecesti care detin o cota importanta din sectorul bancar, ci si indirect, prin faptul ca suntem situati in aceeasi regiune cu Grecia. Si acum avem multe dificultati prin reducerea investitiilor straine directe, care s-au diminuat semnificativ comparativ cu acum doi-trei ani in urma. O consecinta a iesirii Greciei din zona euro va fi si la nivelul imaginii regiunii, care e vazuta cu ingrijorare de investitori", a estimat Orban. El a subliniat ca, in aceste conditii, autoritatile de la Bucuresti trebuie sa fie foarte atente la indicatorii bugetari. "Trebuie sa fim foarte atenti ce facem in Romania in termeni bugetari, la ce promitem populatiei, pentru ca ne vom confrunta cu mari dificultati bugetare daca Grecia va iesi din euro", a spus Orban. Totodata, el a aratat ca obiectivul Romaniei de a intra in zona euro in 2015 ramane valabil, dar trebuie facute eforturi pentru ridicarea competitivitatii economiei romanesti si convergenta cu economiile europene.