Record la absenteism

LOCALE ● Cea mai scăzută prezenţă la urne după 1992
Dacă datele anunţate de BEC imediat după închiderea urnelor, se adeveresc la alegerile locale organizate duminică, România a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de la Revoluţie încoace – 49,38%. La primele alegeri postdecembriste s-au dus la urne 65% dintre cetăţenii cu drept de vot, în 1996 s-au prezentat 56,47%, în 2000 – 50,85%, iar în 2004 s-a înregistrat o uşoară creştere – 54,23%.

LOCALE ● Cea mai scăzută prezenţă la urne după 1992
Dacă datele anunţate de BEC imediat după închiderea urnelor, se adeveresc la alegerile locale organizate duminică, România a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de la Revoluţie încoace – 49,38%. La primele alegeri postdecembriste s-au dus la urne 65% dintre cetăţenii cu drept de vot, în 1996 s-au prezentat 56,47%, în 2000 – 50,85%, iar în 2004 s-a înregistrat o uşoară creştere – 54,23%.

Că românii nu mai sînt interesaţi de scena politică, se ştie. Prezenţa înregistrată la alegerile locale de duminică, 1 iunie, ne-a mai dovedit încă o dată, negru pe alb, acest lucru. Deşi vremea nu a fost rea, şi deşi ziua de vot a coincis cu Ziua Copilului, prilej de a ieşi din casă cu copiii fie la o plimbare în parc, la o cofetărie, la un magazin, oamenii nu s-au oprit şi la secţia de votare. Potrivit datelor anunţate de BEC duminică seară, imediat după închiderea urnelor, numai jumătate din populaţia cu drept de vot a ţării – 49,38%, a trecut duminică pragul secţiilor de votare. Cei mai harnici au fost cetăţenii din mediul rural. Potrivit BEC, în mediul urban s-a înregistrat o prezenţă de 40,77%, iar în mediul rural, de 61,26%. În 26 de judeţe, prezenţa la vot a depăşit însă media naţională. Judeţele fruntaşe la prezenţă au fost: Ilfov – 64,70%, Giurgiu – 61,20%, Teleorman – 60,59%, Olt – 60,58% şi Vîlcea – 58,57%, iar codaşe: Timiş – 40,96%, Tulcea – 45,62%, Galaţi – 45,73%, Maramureş – 45,99% şi Braşov – 46,69%.

În Capitală, 70% dintre locuitori au preferat să facă orice altceva, dar nu să meargă la urne. Doar 90 de mii de oameni şi-au exercitat dreptul de vot. Unii dintre ei s-au dus doar ca să-şi anuleze votul. Pînă la ora 21:00, în Bucureşti, prezenţa la vot a fost de 31,05%, cea mai scăzută înregistrîndu-se în Sectorul 3 – 28,58%. În Sectorul 1 s-au prezentat la urne 32,49%, în Sectorul 2 – 34,32%,în Sectorul 4 – 31,60 %, în Sectorul 5 – 31,43% şi în Sectorul 6 – 29%.

ALEGERILE TRECUTE. Uitîndu-ne puţin în urmă, putem observa că interesul cetăţenilor pentru locale a început să scadă după 1992. Pînă în 2000, rata de prezenţă a scăzut cu 15%, o primă creştere înregistrîndu-se abia la alegerile locale din 2004. La primul tur de scrutin, din 6 iunie 2004, prezenţa la urne a fost de 54,23% la nivel naţional. În al doilea tur, prezenţa a scăzut însă la 49,59%. Pînă la ora 20:00, prezenţa a fost de 47,54%, la nivel naţional, şi de 31,81%, în Bucureşti. Cele mai multe mandate de primar la nivel naţional au fost obţinute atunci de PSD – 54%. Social-democraţii au pierdut însă marile oraşe, inclusiv Bucureştiul. La 4 iunie 2000 au mers la urne 50,85% dintre cetăţenii cu drept de vot. Faţă de primul tur al alegerilor locale din 1996, prezenţa la vot a scăzut cu şase procente. Din numărul total al alegătorilor, de 18.278.430, s-au prezentat la urne doar 9.295.165. În al doilea tur de scrutin, prezenţa la urnele de vot a fost de 46,93%.

PRIMA SCĂDERE. Faţă de primele alegeri postdecembriste, în 1996, prezenţa la vot la nivel naţional scădea cu aproape 10%. 56,47% dintre românii cu drept de vot au mers atunci să-şi aleagă reprezentanţii din administraţia publică locală. În al doilea tur de scrutin, organizat la 16 iunie 1996, prezenţa la vot pentru alegerea primarilor a fost de 53,06%. Dintre cei 15.476.824 de alegători s-au prezentat numai 8.211.422, în timp ce voturile nule au fost de 181.001, adică 2,20% din numărul celor care s-au prezentat la vot. În februarie 1992 au fost organizate primele alegeri locale după Revoluţie. Candidaţii de atunci sau poate noutatea unor alegeri libere au reuşit să mobilizeze la urne aproape 65% din cetăţenii cu drept de vot. FSN a cîştigat majoritatea primăriilor din ţară, inclusiv 15 municipii reşedinţă de judeţ, iar CDR a cîştigat Capitala.

Alegeri parţiale

Cel mai mare absenteism la urnele de vot a fost înregistrat la alegerile parţiale organizate în Capitală în 1996. Primarul general al Capitalei, Victor Ciorbea, a fost desemnat premier la 19 noiembrie 1996, lăsînd liber fotoliul de primar al Bucureştiului. A fost numit primar general interimar Viorel Lis. Acesta a devenit edil-şef cu acte în regulă abia la 8 noiembrie 1998, după ce au fost organizate nu mai puţin de trei tururi de scrutin. Primul tur, de la 25 octombrie1998, a fost invalidat, pentru că la urne s-au prezentat doar 34,30% dintre bucureştenii cu drept de vot, pentru validarea scrutinului fiind nevoie de prezenţa a jumătate plus unu din cetăţenii înscrişi pe liste. La 1 noiembrie s-a organizat un al doilea tur, nici unul dintre candidaţi neobţinînd mai mult de 50%. Astfel, la 8 noiembrie, Lis a fost ales primar cu 50,50%, prezenţa la urne fiind de 37,8%. În 2005, la doar cîteva luni de la alegerile locale din 2004, bucureştenii au fost din nou la urne să-şi aleagă alt primar. Traian Băsescu a renunţat la fotoliul de primar general pentru a se înscrie în cursa pentru prezidenţiale. La 3 aprilie 2005, bucureştenii l-au ales primar general pe Adriean Videanu.