RETROSPECTIVĂ / Din ceaţa electorală, la nebuloasa negocierilor

Ieri s-a împlinit o săptămână de la alegerile parlamentare de la 30 noiembrie. O săptămână plină de răsturnări de situaţii, declaraţii, tatonări, întâlniri prin restaurante, combinaţii de o zi, consultări la Cotroceni, trădări. Toate fără nici un rezultat oficial, pentru că nici în acest moment nu ştim cine va guverna România.

A fost o săptămână plină ca momente postelectorale, dar goală din punct de vedere al rezultatelor. Nimic palpabil. Toate partidele câştigătoare au venit cu prea multe pretenţii şi prea puţină voinţă de a ceda, deşi toate folosesc cuvinte mari cum ar fi interesul naţional şi aceeaşi gogoriţă: criza economică. Chiar dacă înainte de alegeri unii lideri spuneau că nu se împiedică de o funcţie, tocmai aceste funcţii lungesc agonia.

LUNI, 1 DECEMBRIE
Biroul Electoral Central dă publicităţii la ora 10:00 primele rezultate oficiale parţiale care aduc şi prima surpriză. Contrar exit-poll-urilor din seara alegerilor, PD-L obţine 33,29 % din voturi, PSD+PC 32,51% urmat de PNL, cu 18,10%, după centralizarea voturilor valabil exprimate din 71,06% din secţiile de votare, de la nivelul întregii ţări. Până seara, ordinea iniţială stabilită de exit-poll-uri se restabileşte: Alianţa PSD+PC, urmată la foarte mică distanţă de PD-L. Astfel, după centralizarea a 99,62% din voturi, Alianţa PSD+PC a obţinut 33,09% din voturi, urmată de PD-L cu 32,34% din voturi şi PNL cu 18,57%, în timp ce UDMR a obţinut 6,18% din voturi. PRM şi PNG nu intră în Parlament.

Liderul PSD, Mircea Geoană, anunţă că a primit mandatul de la membrii condu­cerii PSD, într-o şedinţă informală, pentru a "antama" discuţiile cu celelalte partide parlamentare în vederea formării majorităţii parlamentare. Nu îşi dezvăluie preferinţele, şi-a propus să aştepte finalul numărătorii oficiale a voturilor. Unii dintre liderii PSD nu ştiu nimic despre mandat, pentru că la şedinţa informală au fost doar câţiva pesedişti. La rândul său, prim-vicepreşedintele PD-L Adriean Videanu anunţă că democrat-liberalii vor discuta cu şeful statului la recepţia pe care Traian Băsescu o organizează la Palatul Cotroceni la ora 19:00 cu ocazia Zilei Naţionale a României. Spune că PD-L nu şi-a pus încă problema începerii negocierilor şi că aşteaptă confirmarea din partea Biroului Electoral Central a rezultatului alegerilor şi atribuirii mandatelor, după care începe negocierile. Totuşi, consideră că un guvern de dreapta este prima opţiune de negociere, dar că "nu este singura opţiune, după ce din Statutul PD-L a fost eliminată prevederea care interzicea colaborarea cu PSD".

Seara, paparazzii i-au surprins pe câţiva lideri PSD şi PD-L ieşind din Restaurantul Doina. Mircea Geoană, Liviu Dragnea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu. Întâmplător sau nu, şi-au şi dat sentimentele pe faţă şi au declarat la unison că e viabilă o alianţă PSD – PD-L. Sau PD-L – PSD. Încă nu s-au hotărât.

MARŢI, 2 DECEMBRIE
Alianţa PSD+PC câştigă alegerile parlamentare din punctul de vedere al numărului de voturi obţinute, dar PD-L a reuşit să obţină cu trei mandate mai mult în Parlament, ca urmare a modului de calcul al atribuirii mandatelor, stabilit de legea uninominalului. În procente, potrivit rezultatelor finale comunicate de BEC, pentru Senat, Alianţa PSD+PC a întrunit 34,16% din voturi, urmată de PD-L, care a obţinut 33,57% din voturi, PNL cu 18,74%, în timp ce UDMR a obţinut 6,39% din voturi. La Camera Deputaţilor, situaţia este următoarea: Alianţa PSD+PC a primit 33,09% din voturi, PD-L – 32,36% PNL – 18,57%, iar UDMR – 6,17%. Cât priveşte numărul mandatelor, la Camera Deputaţilor, PD-L a obţinut 115 mandate, PSD+PC – 114 mandate, PNL – 65 de mandate, iar UDMR – 22 de mandate. Prin urmare, Camera Deputaţilor va avea 316 deputaţi, nu 315, cum se stabilise iniţial. La Senat, în urma repartizării şi a mandatelor la nivel naţional, PD-L a obţinut 51 de mandate, PSD+PC – 49 de mandate, PNL – 28 de mandate, iar UDMR – 9 mandate.

Este momentul când partidele intră în jocul negocierilor. Variantele care se discută în PSD sunt trei: guvern cu PNL, guvern cu PD-L sau guvern de uniune naţională. După o şedinţă fulger a conducerii liberale, Tăriceanu anunţă: nu există echipă de negociere, nu există mandat de negociere, nu există decât o condiţie: "Acceptarea programului politic al PNL şi al planului meu de dezvoltare economică". Asta în condiţiile în care circula zvonul că Tăriceanu ar putea să nu prindă Parlamentul, neobţinând din prima majoritatea voturilor din colegiu şi stând astfel la mâna redistribuirii. În final, Tăriceanu obţine mandatul de de­putat, dar la limita legii. Singurii cu care liberalii au discutat deja fără să se fe­rească sunt udemeriştii. Preşedintele Marko Bela declară că a discutat cu premierul Tăriceanu şi au decis să-şi coordoneze negocierile, pentru că "sunt pe aceeaşi parte a baricadei". Nici liderii PD-L n-au ieşit cu vreo invitaţie oficială la discuţii cu celalalte partide. Zece lideri democrat-liberali s-au adunat la sediul partidului şi au stat acolo fără să spună presei ce au discutat. Oficial, preşedintele Emil Boc a declarat că prima opţiune rămâne în continuare PNL, dar nu exclude nici PSD. "După ce vedem mandatele, vorbim despre soluţii alternative şi persoane. Discuţiile oficiale sau neoficiale trebuie să se facă pe baza unor mandate şi cifre", asigura Boc. Discuţiile de la partid s-au prelungit la un restaurant, pretextul fiind sărbătorirea rezultatelor obţinute la alegeri. Spre seară, Theodor Stolojan exclude varianta guvernului de uniune naţională.

MIERCURI, 3 DECEMBRIE
Ultima etapă a redistribuirii voturilor la nivel de circumscripţii se încheie şi se dă publicităţii numărul final de mandate obţinut de fiecare partid în urma alegerilor de duminică. PD-L  câştigă în 15 judeţe şi în Bucureşti, Alianţa PSD+PC, în 14 judeţe, iar PNL, în două. În alte trei judeţe, PD-L, PSD+PC şi PNL sunt la egalitate, iar în alte două  PD-L şi PSD+PC. "Avem dreptul moral pentru a cere funcţia de premier, dar preşedintele este liber să decidă după consultarea partidelor din Parlament", anunţa liderul PD-L, Emil Boc.

După-amiază, aproape toată floarea pedelistă plus un reprezentant al Cotrocenilor s-au adunat la restaurantul UpTown. Emil Boc, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Liviu Negoiţă şi consilierul prezidenţial pe probleme de siguranţă naţională Mihai Stănişoară, proaspăt senator PD-L, au ieşit împreună de la masă din localul de pe Strada Rabat, de pe lângă statuia Aviatorilor. Meniul? De la salata Up town la puiul Paillard.

Joi, 4 decembrie – pregătiri, vineri, 5 decembrie – consultări

BEC dă joi publicităţii rezultatele finale ale alegerilor. Preşedintele iese într-o declaraţie publică la Cotroceni şi invită partidele parlamentare şi grupul minorităţilor la negocieri.

Preşedintele anunţă că  a semnat deja decretul prin care a convocat la 15 decembrie noul Parlament, el exprimându-şi spe­ranţa să desemneze premierul până la această dată, iar noul Guvern să fie instalat înainte de 24 decembrie. Cât priveşte desemnarea premierului, Băsescu a spus că va ţine cont de ponderea partidelor în mandate parlamentare, chiar dacă a admis că sunt doi câştigători ai alegerilor: unul moral, PSD, şi unul de facto, PD-L. Înainte de consultările cu preşedintele Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni, pesediştii au ieşit joi şi au vorbit, fiecare pe limba lui, ce preferinţe au în realizarea alianţelor postelectorale. Totuşi, faţă de ziua de miercuri, în care mai mulţi lideri ai PSD – Ilie Sârbu, Miron Mitrea, chiar Viorel Hreben­ciuc – au susţinut o formulă de guvernare cu PD-L, ieri, dinspre Kise­leff s-a auzit mai mult "PNL". La Guvern, câţiva libe­rali se consultă cu premierul Tăriceanu şi cer guvern cu PSD, chiar dacă PNL nu ocupă funcţia de premier. Seara, Dinu Patriciu declară la Realitatea TV că PNL are două opţiuni: guvernare cu PSD sau opoziţie. Democrat-liberalii se strâng şi ei în Colegiul Director, după care Emil Boc declară că, pentru a obţine guvernarea, prima "opţiune naturală" a PD-L este PNL, în vederea asigurării majorităţii parlamentare, dar nu şi ultima.

A doua zi, vineri, timp de cinci ore au loc consultări la Cotroceni. Primii care intră sunt reprezentanţii minorităţilor. La final anunţă că susţinerea lor va fi strict la nivel parlamentar şi că nu doresc să participe în Executiv. Urmează UDMR, care, până atunci de aceeaşi parte a baricadei cu PNL, trece de partea PD-L. Asta după ce, potrivit lui Marko Bela, şeful statului a fost de acord ca Uniunea să facă parte din viitorul Guvern. Au urmat liberalii, Tăriceanu anunţând categoric că PNL şi-a păstrat condiţiile iniţiale pentru intrarea în Guvern: postul de premier şi programul anticriză, prima dintre condiţii fiind însă cea de care se împiedică celelalte partide. Intrat la consultări imediat după liberali, liderul PSD, Mircea Geoană, anunţă că social-democraţii l-au informat pe Băsescu că pesediştilor li se pare firesc să propună premierul, răspunsul acestuia fiind că "în viitorul Guvern va trebui să existe o proporţie a funcţiilor în Guvern corespunzătoare rezultatului de la alegeri". "Propunerea PSD (de a pune premierul, n.r.) nu a fost infirmată de preşe­dinte", a completat Geoană. După ce delegaţia PD-L a ieşit de la consultarea cu Traian Băsescu, Emil Boc a declarat că s-ar putea întâlni în seara aceleiaşi zile cu liberalii pentru o primă discuţie. O dovadă că şeful statului încearcă mai întâi varianta PD-L – PNL. Boc mai spune că democrat-liberalii sunt îndreptăţiţi să ceară formarea unui Guvern în jurul PD-L, pentru că au câştigat cele mai multe mandate de parlamentar şi că nu şi-au schimbat opţiunea în privinţa premierului, susţinându-l pe Stolojan.

Sebastian Lăzăroiu şi guvernarea de doi ani

Un loc aparte în jocul zvonurilor şi al combinaţiilor postelectorale l-au avut declaraţiile consilierului prezidenţial Sebas­tian Lăzăroiu, luni seara, într-o conferinţă online pe site-ul de ştiri Hotnews şi la un post tv.

Care e profilul premierului? "O persoană competentă şi de încredere." O să avem anticipate? "Posibil să nu avem o guvernare de 4 ani, ci de doi ani." Tehnocrat? "Eu cred că trebuie să fie un premier «politic» (adică dintr-un partid)." E greu însă de spus, o afirmă tot el, "cum va fi configurată majoritatea, pentru că nu e clar deznodământul". "Măcar şi psihologic contează ce partid are un parlamentar în plus. Aritmetica parlamentară însă nu se va împotmoli în acest parlamentar, sunt convins. Dar avem teoretic trei coaliţii stabile formate din două partide. Dacă se va aplica criteriul ideologic atunci una are câştig de cauză." Ideologic? Dacă nu există un câştigător clar, atunci trebuie aplicat criteriul ideologic: "Am remarcat cu toţii că dreapta a câştigat majoritatea", adică PD-L – PNL. Mai e cineva fraier în PNL să meargă cu PD-L? "PNL este foarte neomogen în interior când vine vorba de coaliţii la guvernare. Ca şi PSD. Cred că toată lumea aşteapta să vadă care va fi candidatul desemnat la funcţia de premier." O spune Sebastian Lăzăroiu, cel care în iunie spunea că viitorul guvern îl va face PD-L cu o jumătate din PNL sau cu o jumătate din PSD.

Lăzăroiu revine la Ralitatea Tv şi afirmă că "posibil să nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat în acest moment". "Mă gândeam pur şi simplu la un aranjament politic între partide pentru depăşirea crizei. Nu e o răsturnare de putere şi o relansare a competiţiei. Probabil că în vremuri de criză e nevoie de mai multă solidaritate", spune el.  "După ce trece criza, e nevoie de mai multă competiţie", a mai spus Lăzăroiu, întrebat dacă se gândeşte la un Guvern cu ajutorul căruia să fie depăşită criza economică şi apoi la o posibilă răsturnare de putere.