Deputaţii au marcat miercuri, în plen, sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial.
"Anul acesta este pentru prima oară când marcăm sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial, este pentru prima dată când vorbim despre Mărţişorul înscris pe lista UNESCO. Îmi doresc ca tradiţiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume şi consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală, de aceea vreau să ne reamintim că tradiţia de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul roşu, ne este transmisă încă din Antichitate şi este în vremurile moderne asociată zilei de 1 Martie. Acest şnur pe care noi obişnuim să îl numim Mărţişor era realizat şi dăruit de femei membrilor comunităţii care îl purtau la început de primăvară la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu prins în piept", a spus preşedintele Comisiei UNESCO, Ionel Palăr, în plenul Camerei Deputaţilor, în alocuţiunea sa privind înscrierea în patrimoniul cultural UNESCO a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie.
Acesta a adăugat că cercetătorii consideră că Mărţişorul, dincolo de rolul său de împărtăşire a bucuriei începutului de primăvară şi de dovadă a afecţiunii, era asimilat şi cu o funcţie protectoare, dar şi cu una socială de solidarizare a membrilor comunităţii şi de recunoaştere a apartenenţei la un grup.
Palăr a menţionat că astăzi Mărţişorul este oferit de bărbaţi doamnelor şi domnişoarelor "ca semn al preţuirii pe care le-o poartă, iar semnificaţiile rămân de natură simbolică".
"În cadrul viitoarelor sesiuni ale Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial se va discuta propunerea de înscriere în patrimoniul mondial imaterial a dosarului 'Cămaşa cu altiţă', pe care îl cunoaştem cu toţii ca fiind ia românească", a arătat el. AGERPRES