Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majoritatea românilor consideră Serviciul de Telecomunicaţii Speciale drept cea mai vinovată instituţie în cazul accidentului aviatic care a avut loc la 20 ianuarie în Munţii Apuseni şi consideră drept justă solicitarea ca şeful STS, Marcel Opriş, să fie demis, relevă un sondaj realizat de CSCI şi remis joi Agerpres.
Întrebaţi dacă au auzit despre accidentul aviatic din Apuseni, 98% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, în timp ce 2% au spus că nu. 45% dintre respondenţi au spus că au urmărit “foarte mult” ştirile privind accidentul aviatic, 43%, au urmărit “destul de mult”, 10% - “destul de puţin”, 1% - deloc, 1% - “nu ştiu/nu răspund”.
La întrebarea în ce măsură consideră că sunt vinovate sau nevinovate anumite instituţii sau persoane în cazul accidentului, aviatic, STS, care trebuia să localizeze locul din care a venit apelul de ajutor la 112, este considerat “foarte vinovat” de 55% dintre respondenţi, “destul de vinovat” - 26%, “destul de nevinovat” - 2%, “deloc vinovat” - 3%, “nu ştiu/nu răspund” - 14%.
În cazul ROMATSA, agenţia abilitată cu supravegherea spaţiului aerian, opţiunile românilor au fost: 42% - “foarte vinovat”, 33% - “destul de vinovat”, 4% - “destul de nevinovat”, 6% - “deloc vinovat”, 15% - “nu ştiu/nu răspund”.
Cât priveşte Ministerul de Interne, coordonatorul central al operaţiunii, procentele sunt următoarele: 26% - “foarte vinovat”, 39% - “destul de vinovat”, 6% - “destul de nevinovat”, 11% - “deloc vinovat”, 18% - “nu ştiu/nu răspund”.
În privinţa echipelor de căutători, coordonate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, opţiunile respondenţilor au fost: 20% - “foarte vinovat”, 24% - “destul de vinovat”, 17% - “destul de nevinovat”, 27% - “deloc vinovat”, 12 - “nu ştiu/nu răspund”.
Respondenţii au răspuns în procent de 15% ca fiind “foarte vinovat” Guvernul şi primul ministru, 29% - “destul de vinovat”, 18% - “destul de nevinovat”, 22% - “deloc vinovat”, 16% - “nu ştiu/nu răspund”.
Pe de altă parte, 4% dintre respondenţi consideră ca fiind “foarte vinovat” pilotul aeronavei prăbuşite pentru că nu a respectat procedurile pentru siguranţă, în timp ce 11% îl consideră “destul de vinovat”, 13% - “destul de nevinovat”, 55% - “deloc vinovat”, iar 17% - “nu ştiu/nu răspund”.
Şi secretarul de stat Raed Arafat, care a fost absent din ţară la momentul accidentul este considerat “foarte vinovat” de 3% dintre respondenţi, în timp ce 5% îl consideră “destul de vinovat”, 13% - “destul de nevinovat”, 65% - “deloc vinovat”, 14% - “nu ştiu/nu răspund”.
Întrebaţi cine este cel mai vinovat pentru modul în care s-a acţionat pentru limitarea efectelor accidentului aviatic, răspunsurile respondenţilor au fost: STS - 37%, ROMATSA - 15%, MAI - 5%, Guvernul şi premierul - 5%, echipele de căutători, coordonate de ISU - 3%, pilotul aeronavei - 3%, “nu ştiu/nu răspund” - 32%.
Majoritatea românilor (80%) susţin că au auzit despre demisiile din fruntea ROMATSA, MAI şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ca urmare a neregulilor produse în intervenţia pentru salvarea supravieţuitorilor accidentului aviatic din Apuseni, în timp ce 16% nu au auzit despre acest lucru, iar 4% au ales varianta “nu ştiu/nu răspund”.
Respondenţii au spus, în procent de 34%, că au o părere foarte bună despre respectivele demisii, 26% - destul de bună, 12% - destul de proastă, 4% - foarte proastă, 24% - “nu ştiu/nu răspund”.
Un procent de 65% dintre respondenţi au auzit despre solicitarea premierului către Consiliul Suprem de Apărare a ţării privind demiterea directorului STS, 23% spun că nu au auzit, iar 12% - “nu ştiu/nu răspund”.
Respectiva solicitare este considerată corectă de 59% dintre respondenţi, incorectă de 9%, iar 32% au ales varianta “nu ştiu/nu răspund”.
Întrebaţi, în context, dacă ei cred că şeful STS va fi demis de CSAT, respondenţii au răspuns: 45% - “nu ştiu/nu răspund”, 34% - nu va fi demis, 21% - va fi demis.
Sondajul CSCI a fost realizat la nivel naţional, în perioada 30 ianuarie - 2 februarie, având un eşantion de 990 de interviuri. Eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2011 şi recensământul populaţiei 2002, eroarea tolerată fiind de 3,3%, la un nivel de probabilitate de 95%.
