Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu imaginea afectată dezastruos de scandalul declanşat de achiziţia terenului de la Nana de către Ioana Băsescu,Traian Băsescu ripostează în stilu-i alunecos printr-o diversiune: dizolvarea Parlamentului. Mai mult, plusează demagogic şi anunţă, catastrofic, că România riscă să-i fie suspendat dreptul la vot din Comisia Europeană, Consiliul Europei şi “probabil” din Parlamentul European. Mai mult, zice politicianul de la Cotroceni, “s-ar merge şi la suspendarea fondurilor europene”.
Situaţia pare, într-adevăr, extrem de alarmantă dar în realitate nu este altceva decât o demagogie ieftină, Acest fapt arată că preşedintele, respins de milioane de români la referendumul de anul trecut, este în stare,în bătălia politică, să apeleze la orice argument populist. Dar, în pierdere vădită de influenţă politică, cu un mandat prezidenţial ce se apropie repede de final ,Traian Băsescu îşi doreşte să rămână în centrul vieţii politice, cât mai aproape de pârghiile puterii.
Mai mult de atât, în ultimele zile el a avut atacuri la adresa Avocatului Poporului, reluînd o tactică mai veche , cea a demonizării instituţiilor statului de drept. Dincolo de ridicolul declaraţiei făcute, pentru mediile externe ipoteza dizolvării Parlamentului dă naştere la interpretări şi creaază sentimentul că România este o ţară instabilă politic, fără cea mai elementară normă democratică.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi că ceea ce s-a întâmplat în “marţea neagră” ar fi un motiv serios de dizolvare a Parlamentului, iar, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul Penal şi Legea amnistiei, România ar ieşi din criteriile de la Copenhaga. “Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a spus şeful statului.
Preşedintele a explicat că sancţiunile pe care România le riscă, în cazul încălcării criteriilor de la Copenhaga, sunt suspendarea dreptului de vot în Comisia Europeană, Consiliul European şi probabil şi în Parlamentul European. “Investiţiile ar veni foarte rapid la zero, România devenind necredibilă”, a adăugat Traian Băsescu, adăugând că “s-ar merge şi la suspendarea fondurilor europene”. “Ar fi o situaţie dramatică”, a conchis şeful statului.
Antonescu: Poziţia ambasadelor e corectă
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că poziţia exprimată în ultimele zile de mai multe ambasade în România este una “corectă” şi de luat în seamă, afirmând că spre deosebire de anul 2012 “din păcate astăzi au motive să-şi exprime îngrijorarea”.
“Pe fond, atâta vreme cât există dubii asupra modificărilor făcute la Codul penal, aceste declaraţii sunt corecte şi sunt luate în seamă”, a afirmat Antonescu. “Dacă în vara anului 2012 au dat declaraţii greşite, cam aceleaşi ambasade, despre situaţia din România, declaraţii care au ignorat voinţa liber şi democratic exprimatăa milioane de cetăţeni români, declaraţii care au reluat în mod eronat acuzaţii niciodată dovedite, formulate de partizani ai domnului Băsescu, trebuie să spun din păcate că astăzi au motive să-şi exprime îngrijorarea, că astăzi au dreptate”, a declarat Antonescu.
El a afirmat că ar fi fost foarte bucuros ca Ambasada SUA, care a dat un comunicat în care vorbea despre egalitatea în faţa legii, să fi reacţionat în momentul în care Daniel Morar “a proclamat o imunitate specială, în afara şi împotriva Constituţiei României, pentru preşedintele Traian Băsescu”.
Liderul PNL a mai susţinut că s-ar fi bucurat ca şi ambasadorul Olandei să-şi exprime îngrijorarea legatăde faptul că DNA nu dă niciun răspuns pe sesizările înaintate în cazul fostei guvernări.
Ciucă: clarificări cu ambasadorii
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat, joi, că discuţiile cu ambasadorii au avut ca scop “clarificări pe fiecare articol în parte” în privinţa modificărilor la Codul penal, el precizând că vor urma şi alte întâlniri.
Preşedintele Comisiei juridice a menţionat că “mai urmează şi alte întâlniri”.
El a apreciat totodată că va trebui să fie o decizie politică ce se va întâmpla cu proiectele de lege.
Ambasadorii Germaniei şi Olandei la Bucureşti au avut o întâlnire, la Parlament, cu deputaţi din Comisia juridică, pe tema modificărilor la Codul penal. Vineri ar urma o întâlnire cu reprezentanţii ambasadei SUA.
Corlăţean nu “agreează” practica ambasadelor
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, joi, că se aşteaptă ca ambasadele acreditate la Bucureşti să se adreseze direct MAE când au preocupări sau nelinişti, şi nu prin intermediul presei. “În mod evident, de la Ministerul Afacerilor Externe nu voi comenta votul instituţiei Parlamentului. În acelaşi timp însă, ca ministru al Afacerilor Externe eu am o aşteptare clară, firească, ca atunci când există preocupări, semne de întrebare, nelinişti din partea unor ambasadori sau ambasade (...) să ne fie transmise direct la Ministerul de Externe, responsabililor din MAE şi mie personal ca ministru, şi nu să le aflăm prin intermediul presei. Este o practică pe care nu o înţeleg şi nu o agreez”, a declarat acesta, întrebat dacă a fost contactat de misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti înainte ca acestea să se exprime critic în presă în legătură cu modificările la Codul Penal.
Titus Corlăţean a precizat că eventualele greşeli puteau fi discutate direct pentru a vedea cum pot fi reparate. Corlăţean a dat ca exemplu de greşeală noţiunea de “funcţionar public” care nu îi va mai include, potrivit modificărilor, pe preşedinte şi pe parlamentari. “Şi în România şi în statele pe care le reprezintă în plan european (ambasadorii), acest concept de civil servant, de funcţionar public nu-i include pe cei care sunt înzestraţi cu acea autoritate care decurge dintr-un proces electoral firesc, la nivel naţional, la nivel local, la nivel de preşedinte", a subliniat şeful diplomaţiei.
Ponta: Modificările CP şi amnistia - discutate şi cu CE
Proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie discutate cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţionalăa României, înainte săfie aprobate de Parlament, a declarat premierul Ponta El a adăugat că a ştiut de legea amnistiei, pe care o apreciază ca bună dacă nu se referă la infracţiuni de violenţă şi de corupţie, nu şi de modificările la Codul Penal (CP), dar a precizat că dreptul de a legifera revine Parlamentului, iar "isteria" nu se bazează pe o eventuală neconstituţionalitate, ci pe oportunitate.
Premierul a apreciat că este necesar ca aceste două proiecte să fie analizate şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, precum Ministerul Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetul General, dar şi cu oficiali ai Comisiei Europene, dar a insistat asupra faptului că Parlamentului îi revine dreptul de a adopta legi.
Ponta a acuzat totodată o “propagandă mincinoasă” cum că ar fi fost desfiinţată Direcţia Naţională Anticorupţie.
Citește pe Antena3.ro
