Celestini a jucat rolul lui Bercea Mondial într-un caz similar.
Se profilează condamnarea fratelui şefului statului în dosarul Mircea Băsescu-Bercea Mondial. Trei ani cu suspendare l-ar putea costa pe Mircea Băsescu acuzaţiile de trafic de influenţă din dosarul privind intervenţia sa în justiţie pentru a-l scăpa pe Bercea Mondial de puşcărie. Estimarea pedepsei de care este pasibil fratele preşedintelui Băsescu vine dintr-un caz similar în care rolul lui Bercea Mondial îi revine omului de afaceri italian Antonello Celestini, iar cel al lui Mircea Băsescu lui Cătălin Marius Stăncescu, un avocat pus pe căpătuială. Stăncescu a fost condamnat la trei ani cu suspendare după ce l-a lăsat pe Antonello Celestini să creadă că are influenţă pe lângă fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, astfel încât să-i ofere protecţie în contrabanda cu ţigări. Concret, în noiembrie 2010, Stăncescu a stabilit împreună cu Celestini ca omul de afaceri italian să înfiinţeze o fabrică de ţigarete în localitatea Videle, care să funcţioneze clandestin. Celestini urma să se ocupe de funcţionarea fabricii, de găsirea muncitorilor, iar Stăncescu, prin influenţa pe care o avea pe lângă Blejnar urma să-i asigure protecţia, astfel încât italianul să nu fie deranjat de controalele ANAF. În acest context, Celestini i-a promis lui Stăncescu că îi dă 1 milion de euro pentru a-l mitui pe Sorin Blejnar, sumă din care avocatul a pretins pentru sine 10% pentru intervenţia sa pe lângă şeful ANAF. Numai că omul de afaceri italian l-a denunţat pe Stăncescu la DNA, iar discuţiile dintre cei doi privind traficul de influenţă au fost înregistrate ambiental. În acelaşi dosar, Stăncescu a fost denunţat că în perioada 2009-2010 a pretins sume cuprinse între 30.000 şi 300.000 de euro lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor comisari cu funcţii de conducere din cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General şI în conducerea Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV). El a pretins că prin influenţa pe care o avea putea obţine soluţii favorabile la controalele Gărzii Financiare şi deblocarea unor containere cu tutun aflate în porturile Constanţa şi Giurgiu. Luna trecută, Stăncescu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani, confiscarea sumelor de 64.700 lei şi 7.000 de euro şi cheltuieli judiciare de 15.000 lei.
Dezvăluiri incendiare
Acum doi ani, Celestini dădea în exclusivitate Jurnalului Naţional o declaraţie menită să provoace un adevărat cutremur la vârful vămii româneşti. După încheierea afacerii Galaxy Tobacco pe care o avea cu Ioan Niculaie în România, societăţii CTS, o firmă a italianului, i-au revenit 800 de tone de tutun brut pe care a vrut să le scoată din ţară, dar au fost oprite la vamă. Celestini a declarat că oprirea tutunului de vameşi a fost regizată pentru a fi obligat să plătească o şpagă de 400.000 de euro. Era perioada alegerilor şi un intermediar, spune Celestini, i-a cerut explicit bani în numele lui Viorel Comăniţă, pe atunci adjunct al directorului general al Vămii din cadrul ANAF. Pentru că italianul a refuzat să cotizeze, i s-a făcut o reducere – 200.000 de euro şi, gata, putea exporta tutunul. Vameşii au venit şi cu "promoţie" – o şpagă de 300.000 de euro, plătibilă în rate. ?n aceşti bani, Celestini a fost asigurat că poate face şi contrabandă de ţigări.
Asemănarea dintre cazul Cătălin Stăncescu-Celestini şi Mircea Băsescu-Bercea Mondial este izbitoare. Nu numai rolul jucat de fiecare personaj în parte, ci şi sumele de bani substanţiale puse în joc. Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a reieşit că, în perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, din cele 600.000 de euro puse la bătaie de familia lui Sandu Anghel pentru influenţarea justiţiei, Mircea Băsescu a primit 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţînă, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţi pentru a o obţine o pedeapsă mai mică sau pentru a-l scăpa de închisoare pe Bercea Mondial, arestat preventiv pentru tentativă de omor. Între timp, Bercea Mondial a fost condamnat la 8 ani şI 9 luni de închisoare cu executare, iar fiul său, Florin Anghel, zis Băsică, i-a mai dat 350.000 de euro lui Căpăţînă ca să-i scape tatăl din puşcărie.
Scandalul înregistrărilor
Bercea Mondial a rămas tot în puşcărie, iar familia sa şi-a cerut banii înapoi de la Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, avansând însă o sumă totală de două milioane de euro. Cum nu a reuşit să scoată banii de la cei doi, familia lui Bercea Mondial a dat publicităţii înregistrările din care reiese că Mircea Băsescu a luat bani de la ei promiţându-le că-l va scoate pe Sandu Anghel din puşcărie. Pe baza acestor înregistrări, Mircea Băsescu şI Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv, iar ulterior trimişi în judecată pentru trafic de influenţă şi complicitate la trafic de influenţă, instanţa, inclusiv cea constănţeană, refuzând să-i elibereze sub control judiciar. "Este de remarcat faptul că inculpaţii au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare, promiţând o hotărâre favorabilă în schimbul unor sume de bani, cu consecinţa afectării încrederii publicului în funcţionarea sistemului judiciar, acreditând ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, profitând de poziţia pe care o are inculpatul Băsescu Mircea pentru a da credibilitate afirmaţiilor făcute", se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost a fost menţinută arestarea preventivă pentru 30 de zile. De altfel, în rechizitoriul DNA prin care Mircea Băsescu şI Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată, se arată că “deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător (n.r. Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial) că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”.