Atât proiectul de lege adoptat de Guvern, dar respins de Comisia Juridică a Senatului, cât și proiectul de lege inițiat de parlamentarii UDMR, care a primit raport de admitere, au fost, pur și simplu, bombardate cu amendamente din partea parlamentarilor USR, care doresc cu orice preț organizarea alegerilor locale din acest an într-o formă mascată de două tururi.
Concret, la proiectul de lege adoptat de Executiv, senatoarea USR Florina Presadă a introdus două amendamente care vizează exercitarea votului pe parcursul a două zile. Ea precizează că votarea trebuie să se desfășoare atât sâmbătă, 26 septembrie, cât și duminică, 27 septembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00. “Măsura votului pe mai multe zile este una dintre recomandările făcute de experții în materie electorală și de către societatea civilă atunci când vine vorba despre procese electorale organizate în proces pandemic”, arată Florina Presadă în motivarea amendamentului respins, ieri, cu majoritate de voturi, de senatorii juriști.
Pe de altă parte, la proiectul de lege care a primit raport de admitere, inițiat de parlamentarii UDMR, grupul USR a formulat un amendament similar, în sensul ca votarea pentru alegerile locale din această toamnă să se desfășoare, de asemenea, pe parcursul a două zile – sâmbătă și duminică - “pentru a fi asigurate premisele pentru realizarea distanțării fizice a participanților la procesul electoral”. Și acest amendament a fost respins.
Băsiștii voiau anularea votului la urne și nicio regulă pentru depunerea candidaturilor
Nu doar aceste două proiecte de lege care vizează stabilirea datei alegerilor locale și modul de desfășurare a scrutinului au fost luate în discuție, ieri, în Senatul României. Comisia Juridică a fost nevoită să analizeze și să adopte un raport pe un alt proiect inițiat de un grup de parlamentari aparținând Partidului Mișcarea Populară.
Este vorba despre un proiect legislativ care propune ca, la alegerile locale din anul 2020, procedurile de votare la secțiile de votare, precum și condiția precizată de lege prind numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor partidelor politice, ale alianțelor politice, ale alianțelor electorale, ale organizațiilor cetățenești aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți pur și simplu să nu se mai aplice.
Același proiect de lege propune vot exclusiv prin corespondență sau electronic, dar și depunerea unor garanții bănești de către candidați, în contul Autorității Electorale Permanente. Aceste garanții propuse sunt cuprinse între 50 de lei pentru candidații la consiliile locale comunale și 5.000 de lei pentru fiecare candidat care râvnește la funcția de primar general al Capitalei. Iar sumele nerambursabile ar urma să devină venit la bugetul de stat.
În 24 iunie, Guvernul Orban a emis un punct de vedere de respingere a acestui proiect de lege, în primul rând pentru că legea încalcă recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții Constituționale. Executivul arată că procedura votului electronic, ca metodă alternativă, trebuie, mai întâi, testată prin intermediul unui proiect-pilot, iar rezultatul votului trebuie să fie dublat de soluții tehnice pentru evitarea fraudelor.
Comisia Juridică a respins această lege, invocând, în mare, aceleași argumente ca și Guvernul.