Unii oameni au un locatar aparte în soarta lor, au un înger păzitor, care supraveghează certificatul de garanţie ursit de Ceruri pentru fiece om. Se pare că zicerea superbă din popor că fiecare are o aţă pe un mosorel, aţă ce va dimensiona viaţa respectivului, se întâmplă prin derularea firului decis de Cel de Sus. Am scris un reportaj, acum o vreme, despre o noapte de groază, când s-au deschis toate robinetele cerului şi o revărsare de ploaie a înmuiat parcă şi stâncile. În muntele Vidraru, un pietroi uriaş a blocat scurgerea torentelor de pe versanţi. Presiunea apei barate de stâncă s-a adunat şi s-a prăvălit la vale un puhoi de apă, ca alergarea unor bivoli nebuni. Viitura n-a iertat nimic în cale, s-a năpustit asupra pădurii, dar a măturat pur şi simplu şi cabana cu etaj în care dormeau 14 muncitori forestieri. Bieţii pădurari - 12 dintre ei - au fost catapultaţi în pomi, în stânci, cine ştie unde, n-au mai fost găsiţi. Au murit în somn, distruşi de furia puhoiului, împreună cu cabana lor. Anevoie am ajuns în zorii dimineţii următoare la poiana unde potopul a semnat sentinţa celor 12 muncitori ai codrului. Imaginea era de sfârşitul lumii. Apele încă nu se retrăseseră, un râu apărut din ploaia isterică se rostogolea la vale, cărând pietre, arbori retezaţi. Din cabana pădurarilor nu mai rămăsese decât o urmă de fundaţie şi ultima treaptă a scării de la intrare, unde scheuna singur câinele forestierilor. Parcă în bătaie de joc, vântul mişca filele unui dosar cu tabelele de prezenţă ale pădurarilor acum înghiţiţi de potop, file amestecate cu noroi. Pe o creangă ieşită din mâl atârna o bucată de maieu, care fusese îmbrăcat în noaptea bletemată de unul din cei pieriţi. Unul dintre pădurari a scăpat. Îi ajunsese la ureche o bârfă, cum că ibovnica lui din vale îl înşeală. Orbit de gelozie, a pornit pe jos până la comuna de la poalele muntelui şi nu l-a prins furtuna ucigătoare. În patul lui a dormit un moşneag, culegător de ciuperci, care a fost oprit pe înserat de pădurari să nu coboare prin codru şi să mănânce cu ei conserve cu fasole iahnie. Îngerul lui păzitor nu l-a protejat. L-a ferit de moarte alt înger pe amantul înnebunit de trădarea iubitei. Un înger păzitor l-a întins cu aripa şi l-a salvat şi pe un tinerel de 18 ani: a fost aruncat prin geam cu pat cu tot, într-un copac. Îngrozit, pădurarul începător a fugit prin codru toată noaptea sub furtună şi acum era în spitalul din Curtea de Argeş. Plângea: „Nu mă mai întorc, mi-e frică de pădure!”. Peste ani, am aflat că tânărul disperat a ajuns şef de pădurari. Iar bărbatul gelos a luat-o de nevastă pe aşa-zisa infidelă.