Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu mai puțin de 43% din populaţia mondială - adică 3,4 miliarde de persoane - suferea de o afecţiune neurologică, în 2021, potrivit unui studiu recent realizat de sute de cercetători sub egida Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), un organism de referinţă în materie de statistici privind sănătatea.
Acest nivel ar fi mult mai ridicat decât se estimase şi ar însemna că aceste tulburări au crescut cu mai bine de jumătate din 1990 până acum.
Afecțiunile neurologice au fost responsabile pentru pierderea a 443 de milioane de ani de viață sănătoasă (168 de milioane de ani trăiți cu dizabilități și 275 de milioane ani de viață pierduți din cauza morții premature), în 2021, conform cercetării ale cărei rezultate au fost publicate în revista The Lancet Neurology.
Stresul psihosocial, poluarea și mâncarea tradițională
„Impactul bolilor neurologice - aici intră accidentul vascular cerebral, bolile neurodegenerative, epilepsia etc. - depășește în acest moment bolile cardiovasculare. Reprezintă o povară mai importantă în lumea occidentală, europeană, decât boala cardiovasculară. De ce se întâmplă așa? Sunt lucruri noi, din ce în ce mai evidente. De exemplu, stresul psihosocial - despre care se vorbește mult, dar se înțelege puțin - este un factor de risc pentru neurodegenerare. Poluarea, iarăși, știm astăzi că este un factor de risc pentru neurodegenerare”, a exemplificat prof. Bogdan O. Popescu, în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului Național de Neurologie (FNN), desfășurat, zilele trecute, la București.
De asemenea, sunt factorii de risc deja cunoscuți și comuni pentru afecțiunile cerebrovasculare și cardiovasculare. Astfel, potrivit unui raport OECD privind starea sănătății în UE, circa 46% dintre decesele din România, în anul 2019, sunt atribuite factorilor de risc cum ar fi: fumatul, dieta neadecvată, consumul de alcool și activitatea fizică redusă.
Dieta neadecvată, incluzând consumul crescut de zahăr și sare, împreună cu consumul redus de fructe și legume, a fost asociată cu 25% din decesele din România, mult mai mult decât media UE (17%).
Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, a fost asociat cu 17% din decese, în timp ce consumul de alcool și poluarea aerului au fost asociate cu câte 7% din decese fiecare.
„România ocupă unul din primele locuri din Europa în ceea ce privește mortalitatea de cauză prevenibilă sau tratabilă. Și asta înseamnă că trebuie să lucrăm pentru a salva acele cazuri care pot fi salvate”, a subliniat prof. dr. Bogdan O. Popescu, fostul președinte al Societății de Neurologie din România.
O nouă Strategie pentru bolile cerebrovasculare, până în vară
Pentru a scădea mortalitatea din cauze prevenibile și a îmbunătăți nivelul de sănătate a populației României, specialiștii în neurologie și cardiologie cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Academiei Române, au creionat, un plan sistematic de prevenție, diagnostic și tratament pentru bolile cerebrovasculare și cardiovasculare, iar Forumul Național de Neurologie a oferit o platformă multidisciplinară pentru a discuta în premieră programele, măsurile pentru implementarea acestui plan. Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC), lansată până acum în consultare publică de Ministerul Sănătății, va fi adoptată de Guvern până la jumătatea acestui an, a anunţat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
„Strategia Naţională pentru Bolile Cerebrovasculare, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere profesional, este finalizată, mai necesită nişte adaptări pentru că aceste strategii au un anumit format pe care trebuie să îl respectăm atunci când le promovăm ca şi hotărâri ale Guvernului României. Mai este de lucru la partea administrativă şi la modul în care este structurată această strategie. Sunt convins că într-un interval de timp nu foarte lung, până la jumătatea acestui an, vom avea această strategie aprobată de Guvernul României şi implementată”, a susţinut Rafila, prezent la deschiderea Forumului Național de Neurologie.
Ministrul Sănătății a anunțat, de asemenea, că au fost alocați bani pentru Acțiunea Prioritară privind neuroreabilitarea pacienților cu AVC acut din secțiile de neurologie, deoarece aceste persoane, de multe ori, se reintegrează foarte greu în muncă.
„Bugetul pentru recuperare reprezintă aproximativ 5% din totalul alocat acțiunilor prioritare - aproximativ 300 de milioane de lei la nivelul unui an -, ceea ce înseamnă 15 de milioane lei pentru primul an. Dar, dacă lucrurile merg bine, ne putem gândi să creștem finanțarea”, a explicat ministrul, precizând că orice program de genul acesta se construiește pe măsură ce se pregătește personal calificat și se organizează secțiile de neurologie în așa fel încât să poată oferi astfel de servicii.
„Accidentul vascular cerebral este, de cele mai multe ori, invalidant sau mortal. Accesul la resurse terapeutice, fie că ne referim la una mai accesibilă - tromboliza -, dar și la trombectomie, care necesită personal înalt calificat, este în plină desfășurare”
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
Neurolog: „Pereți și încăperi se găsesc, dar nu avem resursă umană”
În prezent, România are prea puține unități medicale care pot trata pacienții cu AVC acut, având în vedere că trebuie intervenit rapid, în primele ore de la apariția simptomelor, iar specialiștii spun că pentru a creşte numărul de centre în care se efectuează trombectomii trebuie să crească şi numărul de specialişti în astfel de proceduri.
„Patologia cerebrovasculară, împreună cu cea cardiovasculară, reprezintă cea mai mare povară pentru ființa umană. Conform studiilor actuale, astăzi știm că patologia cerebrovasculară este cel puțin la fel de importantă, dacă nu mai grea, decât cea cardiovasculară. (…) Ce țintim și ce am reușit în acest an, de când am pornit proiectul Strategiei naționale (...) am reușit să schimbăm fața lucrurilor în ceea ce privește resursa umană, pentru că, până la urmă, aparatură există. Avem aparatură, pereți și încăperi se găsesc, dar nu avem resursă umană. (…) Vom lucra pentru dezvoltarea următoarelor 10 centre de trombectomie în România, împreună cu colegii cardiologi, neurochirurgi, colegii din chirurgia vasculară și cardiovasculară, astfel încât puterea noastră să crească și să avem mai multe șanse de a acoperi un teritoriu mare precum cel al României (…). Sperăm ca, în curând, să avem 25 de noi specialiști care vor putea coordona aceste centre de trombectomie”, a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabilitării (SSNN).
Referitor la cele 10 centre noi, ministrul Sănătății spune că vor fi înființate în următorii doi ani: „Sunt convins că vom avea rezultate palpabile nu peste foarte mult timp. Eu cred că un orizont de timp de doi ani pentru aceste 10 centre este rezonabil”.
„Scopul nostru este determinăm o ameliorare a nivelului de sănătate a populației României, în special pentru categoriile vulnerabile, prin crearea acestui plan sistematic de prevenție, diagnostic, tratament și să atingem, în final, și această parte de recuperare/reabilitare, pe care este foarte important să o avem”, a precizat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele EFNR și SSNN
Recuperarea, la fel de importantă ca tratamentul
Pentru scăderea mortalității și a dizabilității pricinuite de afecțiunile neurologice, prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” București, a subliniat că nu doar intervenția în urgență este extrem de importantă, ci și abordarea terapeutică posttraumatică, „care necesită perioade lungi de timp și condiții optime de recuperare, care să se realizeze în echipe multidisciplinare”.
„Trebuie să recunoaștem că din această perspectivă, a neurorecuperării pacienților noștri, este imperios ca la nivel național să creștem cu celeritate numărul centrelor de specialitate, într-un context general actual când numărul afecțiunilor grave se află pe un trend ascendent alarmant. Cred că Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare va putea interveni cu succes și în această problematică, încă delicată, mai ales că în elaborarea și implementarea sa un rol activ și esențial îl au asociațiile de pacienți”, a ținut să precizeze rectorul UMF „Carol Davila”.
Care sunt consecințele lipsei de finanțare
Conform proiectului de Strategie postat pe site-ul Ministerului Sănătății, finanțarea centrelor de radiologie și neuroradiologie intervențională din România a fost și este în continuare deficitară: „Lipsa finanțării adecvate a acestui domeniu a condus la o dezvoltare redusă a acestei specialități în România, mult sub cea a altor state din UE. Consecințele directe ale lipsei de finanțare sunt:
1. Număr redus de proceduri efectuate și de pacienți tratați;
2. Număr redus de specialiști în domeniu;
3. Capacitate redusă de a antrena noi specialiști;
4. Număr redus de centre specializate în acest domeniu;
5. Creșterea morbidității și mortalității pacienților care nu pot beneficia de procedurile necesare”.
Prea puține centre pentru tratarea AVC
La nivel internațional, în acest moment, sunt disponibile două metode de tratament intervențional pentru AVC acut: tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică și pot fi aplicate individual sau combinate.
În prezent, pe întreg teritoriul României există 45 de centre ce dețin infrastructura și personalul sanitar necesare pentru a efectua tromboliză intravenoasă, care sunt dispuse relativ omogen pe teritoriul țării (în general, un centru în fiecare județ, cu excepția a 5 județe care nu dispun de niciun astfel de centru și a municipiului București care are 7 centre) și doar 9 unități medicale ce pot efectua tratament endovascular (trombectomie mecanică) pentru pacienții cu AVC ischemic acut.
„Centrele ce pot efectua tratament endovascular sunt dispuse inegal pe teritoriul țării (4 în București, 1 la Târgu Mureș, 1 la Timișoara, 1 la Suceava, 1 la Oradea, 1 la Sibiu) și nu pot deservi toată populația României”, conform documentului pus în consultare pe site-ul Ministerului Sănătății, cu atât mai mult cu cât tromboliza intravenoasă poate fi făcută numai în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor, iar tratamentul endovascular (trombectomia, care constă în extracția mecanică a cheagului ce obturează o arteră ce vascularizează creierul) poate fi efectuată numai în primele 6 ore de la debutul simptomatologiei.
Prea puțini specialiști în Neuroradiologie Intervențională
În România, tratamentul endovascular al pacienților cu AVC ischemic acut este realizat de medici specialiști radiologi cu Atestat de pregătire complementară în Radiologia Intervențională Terapeutică - nivel 2 (avansat). Numărul acestor medici specialiști radiologi este insuficient, față de necesarul de specialiști, pentru a putea asigura tratamentul unui procent semnificativ mai mare de pacienți cu AVC ischemic acut eligibili pentru tratament endovascular. De asemenea, numărul limitat al acestor specialiști nu permite funcționarea centrelor de tratament endovascular 24 ore din 24, 7 zile din 7.
Principalele obiective ale noului plan de măsuri
Printre principalele obiective ale Strategiei Naționale pentru Bolile Cardiovasculare și Cerebrovasculare, se numără:
- 10 centre noi pentru tratament endovascular al accidentului vascular cerebral (trombectomie mecanică)
- 25 de noi experți în radiologie intervențională
- Dotarea centrelor județene de reabilitare
- Dotarea secțiilor de neurologie pentru monitorizarea pacienților critici în primele 72 de ore post-AVC
- Program de atestare studii complementare în neuroreabilitare
- Protocoale clinice actualizate în linie cu noile dovezi la nivel internațional
- Registre AVC acut PLUS monitorizare risc vascular
- Finanțarea adecvată la nivelul Acțiunilor Prioritare (acut și reabilitare) și Contractul Cadru
- Model integrat de management al cazurilor cardio-cerebrovasculare
