Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 22.000 de copii și adolescenți au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența depresiei și anxietății în rândul copiilor cu vârste între 7 și 18 ani este în creștere constantă, atrage atenția Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), care a demarat o campanie dedicată conștientizării problemelor generate de utilizarea excesivă a mediului digital.
„Ecranul e ca o cutie de ciocolată gustoasă și arătoasă care nu se termină niciodată, iar creierul vrea din ce în ce mai mult pentru a simți aceeași bucurie. Semne că ecranul a devenit prea prezent în viața ta: te gândești mereu la el, te enervezi când trebuie să te oprești, dormi prost sau te doare capul, nu te mai poți concentra la școală, începi să ascunzi cât timp petreci online”, explică specialiștii care sunt „simptomele” dependenței digitale, pe înțelesul copiilor și adolescenților.
Campania națională de „informare, educare și conștientizare” dedicată promovării sănătăţii mintale, inițiată de Institutul Național de Sănătate Publică și derulată împreună cu Direcțiile Județene de Sănătate Publică, în perioada ianuarie-februarie 2026, abordează „escaladarea provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital”.
„Tendințele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor”, transmite INSP.
Astfel, sub sloganul „Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!”, campania urmărește:
- creșterea gradului de conștientizare a populației și un apel direct la acțiune împotriva dependenței de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătății mintale și bunăstării, copiii și tinerii fiind cei mai afectați;
- promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală și încurajarea populației să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.
Adolescenții, dependenți de platformele de socializare
Dacă înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală (conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală), datele din 2024 arată o agravare a fenomenului.
În acest context, politicile europene au inclus inițiative ce pun un accent tot mai mare pe bunăstarea digitală și ajutarea tinerilor să dezvolte obiceiuri sănătoase de utilizare a mediului online, în special în rândul adolescenților. Potrivit specialiștilor în sănătate publică, măsurile vin „ca urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale”.
În România, statisticile arată că peste 22.000 de copii și adolescenți au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul celor cu vârste între 7 și 18 ani a înregistrat o creștere constantă.
Tehnologia, resursă și factor de risc
Un studiu realizat de UNICEF România, anul trecut, precum și rapoartele organizației Salvați Copiii România au confirmat „o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale”. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.
„Astfel, tehnologia devine simultan resursă și factor de risc”, subliniază specialiștii, motiv pentru care utilizarea echilibrată și ghidată a instrumentelor digitale este esențială.
În sondajul Eurobarometru din octombrie 2023 privind sănătatea mintală, 46% dintre respondenți au declarat că s-au confruntat cu o problemă emoțională sau psihosocială, în ultimele 12 luni. Una din două persoane care s-au confruntat cu o astfel de problemă nu a solicitat ajutor de specialitate.
Ce este și cum recunoaștem dependența digitală
În cadrul campaniei desfășurate la începutul acestui an, specialiștii INSP au realizat și o serie de materiale informative - atât pentru copii și adolescenți, cât și pentru adulți - în care explică ce înseamnă dependența digitală și cum poate fi recunoscută o astfel de problemă, dar și ce este de făcut în această situație.
„Dependența digitală se referă la utilizare compulsivă a: ecranelor, rețelelor sociale, jocurilor online, platformelor de streaming și a platformelor de AI (inteligență artificială) sau VR (realitate virtuală)”, conform specialiștilor.
Această dependență poate fi recunoscută de fiecare dintre noi prin câteva „simptome”:
- Pierderea controlului: simțim nevoia de a verifica constant telefonul chiar și atunci când știm că ar fi bine să luăm o pauză.
- Timp petrecut online tot mai mult: Observăm că timpul dedicat mediului digital crește treptat, în detrimentul altor activități reale.
- Dificultăți în viața de zi cu zi: Utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta concentrarea, calitatea somnului, performanța profesională și echilibrul emoțional.
- Disconfort emoțional în lipsa ecranelor: Când nu putem accesa tehnologia, putem resimți neliniște, iritabilitate, oboseală sau chiar tristețe.
Dopamina, „un fel de «ciocolată» pentru creier”
În cazul copiilor și adolescenților, mesajele și descrierea simptomelor dependenței de ecrane sunt adaptate nivelului lor de înțelegere.
„Creierul tău funcționează ca un supererou: de fiecare dată când descoperi ceva nou pe ecran, primește o doză de energie numită dopamină, un fel de «ciocolată» pentru creier. Însă, atunci când exagerezi cu timpul petrecut online, supereroul obosește și nu mai are energie pentru lucrurile cu adevărat importante din viața ta. Notificare importantă!! Dopamina cere pauză, NU doar scroll!!!”, le explică INSP adolescenților, subliniind că „Problema nu este ciocolata în sine, ci cantitatea ei!”
Adolescenții își pot autoevalua dependența de ecrane răspunzând la trei întrebări:
- Pot sta o zi fără telefon?
- Mă simt neliniștit fără internet?
- Prefer jocurile în locul activităților cu prietenii?
„Dacă ai răspuns «Da» la mai mult de 2 întrebări, e momentul să îți regândești obiceiurile! P.S. Ecranele sunt utile, dar echilibrul este cu adevărat cheia. Nu folosi tehnologia pentru a te izola”, le recomandă specialiștii tinerilor.
„Ecranul e ca o cutie de ciocolată gustoasă și arătoasă care nu se termină niciodată, iar creierul vrea din ce în ce mai mult pentru a simți aceeași bucurie. Semne că ecranul a devenit prea prezent în viața ta: te gândești mereu la el, te enervezi când trebuie să te oprești, dormi prost sau te doare capul, nu te mai poți concentra la școală, începi să ascunzi cât timp petreci online”, le explică specialiștii copiilor și adolescenților.
„Cum pot reduce timpul petrecut în fața ecranelor? Este mai simplu decât crezi!
- Stabilește un program clar pentru utilizarea internetului și a jocurilor.
- Înainte de culcare, lasă telefonul în altă cameră.
- Înlocuiește cel puțin o oră petrecută la ecran cu o activitate reală: plimbare, sport, desen, muzică.
- Folosește aplicații de monitorizare a timpului de utilizare pentru a-ți evalua obiceiurile digitale”, li se recomandă copiilor și adolescenților.
Mig ghid de utilizare a internetului
Specialiștii în sănătate publică au încropit și un mic ghid de utilizare a internetului, prin care copiii sunt sfătuiți ce să facă pentru a rămâne în siguranță a mediului online.
„Cum să fii în siguranță pe internet?
- Stabilește un program pentru timpul petrecut la ecrane;
- Păstrează-ți parolele secrete;
- Discută cu un adult dacă cineva te deranjează online;
- Nu posta informații personale;
- Nu vorbi și nu te întâlni niciodată cu persoane necunoscute din mediul online;
- Verifică sursa înainte de a descărca jocuri sau aplicații de pe internet”, le recomandă INSP micilor utilizatori.
Parteneriate între școli și psihologi
Printre soluțiile propuse de INSP pentru combaterea dependenței de rețelele sociale și diminuarea factorilor de risc legați de utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale, se regăsește și dezvoltarea de ghiduri și ateliere în școli, realizate prin parteneriate între școli și comunitățile de psihologi, astfel încât obiceiurile compulsive ale copiilor să se transforme în alegeri conștiente.
Biroul Regional al OMS pentru Europa recomandă opt acțiuni prioritare pentru a promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor în mediile digitale și pentru a atenua potențialele daune legate de rețelele sociale, inteligența artificială (AI) și alte tehnologii digitale, printre care se numără:
• reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile concepute să fie adictive și nocive;
• responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale;
• includerea bunăstării digitale printre prioritățile naționale de sănătate publică;
• investiția în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.
OMS: Un adolescent din şapte trăieşte cu o tulburare mintală
Și datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) relevă magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape un miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată.
„Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani”, subliniază INSP.
Citește pe Antena3.ro
