Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, rezistența acestora la medicamentele utilizate în mod obișnuit a crescut cu peste 40% într-o perioadă foarte scurtă, de numai cinci ani, conform unui nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), astfel că, în prezent, una din șase infecții bacteriene comune nu mai răspunde la tratamentul cu antibiotice.
Rezistența antimicrobiană reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică, avertizează Organizația Mondială a Sănătății, care, în urma analizării datelor raportate din peste 100 de țări către Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței la Antimicrobiene și a Utilizării acestora (GLASS), a identificat o creștere alarmantă la nivel mondial a infecțiilor care nu mai răspund la tratamentele standard.
„Noul Raport global de supraveghere a rezistenței la antibiotice 2025 prezintă, pentru prima dată, estimări ale prevalenței rezistenței la 22 de antibiotice utilizate pentru tratarea infecțiilor urinare și gastrointestinale, a infecțiilor din sânge și a gonoreei. Raportul acoperă 8 agenți patogeni bacterieni comuni – Acinetobacter spp., Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, Salmonella spp. netifoide, Shigella spp., Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae – fiecare asociat cu una sau mai multe dintre aceste infecții”, conform OMS.
Concret, raportul relevă că pe parcursul a cinci ani - din 2018 până în 2023 - rezistența la antibiotice a crescut în peste 40% dintre combinațiile agent patogen-antibiotic monitorizate, cu o creștere medie anuală de 5% până la 15%, conform raportului publicat luni.
Dezastru în țările cu venituri mici și medii: 1 din 3 infecții nu cedează la antibiotic
Problema a devenit deosebit de gravă în țările cu venituri mici și medii, unde ponderea infecțiilor care nu mai cedează la medicamentele standard este și mai mare, în timp ce supravegherea, capacitatea de diagnostic microbiologic și accesul la tratamente alternative eficiente sunt limitate.
Spre exemplu, OMS estimează că în regiuni ca Asia de Sud-Est și Mediterana de Est una din trei infecții bacteriene din este acum rezistentă la antibiotice, iar în Africa una din cinci infecții este rezistentă.
Rezistența antimicrobiană este, de asemenea, mai frecventă și se agravează „în locurile în care sistemele de sănătate nu au capacitatea de a diagnostica sau trata agenții patogeni bacterieni”.
„Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a rezistenței antimicrobiene, trebuie să utilizăm antibioticele în mod responsabil și să ne asigurăm că toată lumea are acces la medicamentele potrivite, la diagnostice de calitate garantată și la vaccinuri. Viitorul nostru depinde, de asemenea, de consolidarea sistemelor de prevenire, diagnosticare și tratare a infecțiilor și de inovarea cu antibiotice de generație următoare și teste moleculare rapide la fața locului”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
„Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”,
subliniază Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful OMS
Fenomenul cunoscut sub numele de rezistență antimicrobiană (AMR) apare atunci când bacteriile și alți agenți patogeni (fungi, spre exemplu) – care cauzează infecții ale sângelui, intestinului, tractului urinar și infecții cu transmitere sexuală (ITS), printre altele – evoluează până la punctul în care tratamentele standard nu le mai pot controla.
E. coli și Klebsiella pneumoniae, printre cele mai rezistente
Bacteriile Gram-negative rezistente la medicamente reprezintă acum cea mai mare amenințare. Raportul subliniază că acești agenți patogeni devin tot mai periculoși la nivel global, povara cea mai mare fiind asupra țărilor cel mai puțin pregătite să răspundă.
„E. coli și K. pneumoniae sunt principalele bacterii Gram-negative rezistente la medicamente identificate în infecțiile din sânge - unele dintre cele mai grave infecții bacteriene, care duc adesea la sepsis, insuficiență de organ și deces”, avertizează agenția pentru sănătate a ONU.
Mai exact, peste 40% dintre tulpinile de E. coli și peste 55% dintre K. pneumoniae la nivel global sunt acum rezistente la cefalosporine de generația a treia, tratamentul de primă linie pentru aceste infecții. În regiunea africană, rezistența acestor așa-zise superbacterii depășește chiar 70%.
Probleme mari ridică și bacteria care provoacă gonoreea, care a dezvoltat rezistență la toate medicamentele disponibile pentru tratamentul de primă linie. Un medicament, ciprofloxacina, nu mai este potrivit din cauza rezistenței pe scară largă, în timp ce un altul, azitromicina, a fost eliminat din terapia de rutină.
La unele infecții spitalicești, nici cele „de ultimă linie” nu mai funcționează
Alte antibiotice esențiale, inclusiv carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficiența împotriva E. coli, K. pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter.
„Rezistența la carbapeneme (antibiotice de spectru larg care sunt considerate „de rezervă” și sunt folosite atunci când alte tratamente nu au funcționat – n.r.), odinioară rară, devine tot mai frecventă, restrângând opțiunile de tratament și forțând utilizarea antibioticelor de ultimă instanță. Aceste antibiotice sunt însă costisitoare, greu accesibile și adesea indisponibile în țările cu venituri mici și medii”, arată raportul OMS.
Mai mult, organizația precizează că, deși participarea țărilor cu date la Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței la Antimicrobiene și a Utilizării acestora (GLASS) a crescut de peste patru ori (de la 25 de țări în 2016 la 104 țări în 2023), aproape jumătate (48%) dintre țări nu au raportat date în 2023, iar multe dintre cele care au raportat încă nu dispuneau de sistemele necesare pentru a genera date fiabile.
„De fapt, țările care se confruntau cu cele mai mari provocări nu dispuneau de capacitatea de supraveghere pentru a evalua situația rezistenței antimicrobiene”, subliniază autorii documentului.
Raportul îndeamnă toate țările să reducă dependența de antibioticele puternice de pe lista „de supraveghere” a OMS și să se asigure că 70% din utilizarea globală de antibiotice provine din medicamentele „Access” de primă linie până în 2030 – un obiectiv stabilit de ONU anul trecut.
OMS face apel la toate țările să raporteze date de înaltă calitate privind rezistența antimicrobiană și utilizarea antibioticelor către GLASS.
Citește pe Antena3.ro
