Pentru alte tipuri de încadrări, valorile indemnizațiilor rămân neschimbate, dar aleșii se grăbesc să le ofere acestora mai multă hrană spirituală. Astfel, începând din 2025, toate instituţiile publice de spectacole sau concerte vor trebui să adapteze pentru persoanele cu handicap cel puțin un spectacol pe an, potrivit unui proiect de lege pus recent în dezbatere la Parlament. Măsura va contribui la îmbunătăţirea calității vieții și la integrarea socială a acestor persoane, argumentează inițiatorii, în frunte cu ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pusă zilele trecute pe masa senatorilor, aparține unui grup de patru deputați - unul de la PSD și trei de la PNL - și are ca scop creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la cultură.
Muzică, teatru sau operă, în limbajul semnelor
Inițiatorii spun că sprijinul pe care instituțiile publice de cultură îl pot acorda persoanelor cu handicap „pentru a satisface, într-un mod creativ, adaptat şi accesibilizat, nevoile acestei categorii de public” este deosebit de important.
„În condiţiile în care accesul la cultură este un drept fundamental, iar persoanele cu dizabilități au aceeași nevoie și dorință de a experimenta și de a se bucura de muzică, de teatru, de operă, de spectacole și alte forme de expresie culturală ca orice altă persoană, propunem ca instituțiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de nivelul de subordonare şi de finanțare, singure sau în parteneriat, să asigure persoanelor cu handicap accesibilizarea producțiilor artistice, pentru minimum o producție artistică anual, la alegere: dedicată, adaptată din repertoriul propriu sau găzduită. Propunem ca măsura să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru a permite instituțiilor să aibă la îndemână un termen rezonabil pentru a se organiza și a putea îndeplini în cele mai bune condiții această obligație legală”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ.
Conform legii privind drepturile persoanelor cu handicap, accesibilitatea este definită ca fiind „ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate”.
Spre exemplu, pentru cei cu deficiențe de auz și vorbire (surdomuți), piesele de teatru ar putea fi jucate în limbajul mimico-gestual. Ceva mai dificil ar fi însă pentru artiștii de operă și pentru cântăreți, în general.
Pentru a putea pune în aplicare noua completare a legii, începând cu data de 1 ianuarie 2025, inițiatorii au solicitat dezbaterea şi adoptarea proiectului în procedură de urgență.
„Avem certitudinea că această măsură va contribui, în mod semnificativ, la îmbunătăţirea calității vieții și la integrarea socială a persoanelor cu handicap”, susțin inițiatorii.
Ministerul Muncii le mai dă câte 100 de lei, dar nu la toți
Tot modificarea prevederilor Legii 448/2006 vizează și proiectul de ordonanță de urgență, pus săptămâna trecută în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Muncii. Mai exact, guvernanții propun ca, începând cu luna martie, nivelul indemnizației lunare acordate adulților și copiilor încadrați în grad de handicap grav să fie majorat cu zece procente.
Conform legislației actuale, persoanele cu handicap - adulții și copiii - au dreptul la prestații sociale, indiferent de veniturile pe care aceste persoane le-ar putea realiza din alte surse.
„Ținând cont de nevoia de îngrijire necesară pentru persoanele încadrate în grad grav de handicap și susținerea cheltuielilor pentru nevoile zilnice de trai și având în vedere evoluția prețurilor la produsele de bază necesare traiului zilnic, care în anul 2023, față de anul 2024, au crescut cu 14,89% pentru mărfurile alimentare, 7,08% pentru mărfurile nealimentare și 11,25% pentru servicii, este necesară o intervenție rapidă care să asigure o mai bună adecvare a prestațiilor sociale acordate”, spun reprezentanții Ministerului Muncii în nota de fundamentare.
În ciuda faptului că prețurile pentru alimente și servicii au crescut în aceeași măsură pentru toată lumea, proiectul de act normativ prevede ca indemnizațiile celelalte - pentru persoanele încadrate în grad de handicap accentuat sau mediu - să fie menținute la aceeași valoare ca și până acum.
364.000 de români, cu handicap grav
Din cele 893.686 de persoane cu handicap, care se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate), pentru un număr de 364.000 de persoane (peste 317.000 de adulți și 46.300 de copii) care sunt încadrate în grad grav de handicap, „realizarea de venituri din muncă reprezintă un obiectiv dificil de atins”, argumentează autorii proiectului.
Ca și alte ajutoare de la stat, indemnizațiile pentru persoanele cu handicap se calculează în raport cu indicatorul social de referință (ISR), care a fost majorat automat, începând din această lună, cu rata medie anuală a inflației din 2023.
Pentru anul 2023, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o rată a inflației de 10,4%. Astfel, valoarea ISR va fi 660 de lei, începând cu luna martie 2024, față de 598 de lei, cât a fost până acum.
În momentul de față, pentru categoriile vizate de proiectul de ordonanță de urgență, indemnizația pentru handicap grav reprezintă 70% din ISR pentru adulți și 60% din ISR pentru copii. Conform propunerii, indemnizația ar urma să crească la 80% din ISR pentru adulți, respectiv 70% ISR pentru copii.
În concluzie, un adult cu handicap grav va ajunge să primească o indemnizație de 528 de lei, cu 109 lei mai mare decât cea primită până în februarie 2024 (419 lei), în timp ce copiii cu handicap grav vor primi 462 de lei, față de 359 de lei - ceea ce înseamnă 103 lei în plus.