Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentarii PNL Gheorghe Pecingină, Raluca Turcan, Vetuța Stănescu, Marcel Vela, George Șișcu și Cristina Vecerdi au depus la Senat un proiect de completare a legii privind protecția animalelor. Potrivit acestuia, la Articolul 9 din Legea 205/2004, care spune că este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor și a altor animale realizată cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege, excepție făcând animalele cu boli incurabile, se introduce un nou alineat: „Este interzisă creșterea și eutanasierea în scop comercial a tuturor speciilor de șinșila și a nurcilor”.
Pentru a combate cruzimea față de animale, majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene fie au interzis, fie se află în proces de interzicere a creșterii animalelor de blană în ferme comerciale, spun inițiatorii proiectului în expunerea de motive.
„Acest proces de interzicere, totală sau parțială, a creșterii animalelor de blană în scop comercial a fost favorizat și de scăderea cererii de piață din ultimii ani la produsele din blană, majoritatea marilor branduri și producători din modă reducând cererea pe piața de profil. România este în acest moment, alături de Grecia, Spania și Finlanda, țara care încă mai permite creșterea animalelor de blană în scop comercial”, se mai arată în document, iar parlamentarii presupun că și celelalte state se vor alinia în curând la acest proces „având în vedere tendința europeană în materie, manifestată inclusiv în rândul țărilor non-UE”.
În România mai funcționează 11 ferme de șinșile și două ferme de nurci, potrivit celor mai recente date ale Autorității Naționale Veterinare Române (ANSVSA).
Sacrificarea, neconformă cu legislația europeană
Creșterea animalelor de blană în fermele din România este deficitară, mai spun inițiatorii proiectului legislativ, invocând analize realizate de entități independente și de organizații non-guvernamentale de profil: „Animalele sunt crescute în condiții improprii, fără să se respecte condițiile de viață și bunăstare a acestora, iar sacrificarea lor se practică neconform cu legislația europeană”.
Este vorba despre un raport al Humane Society International (HSI), o organizație care luptă pentru drepturile animalelor, care susține că abuzurile la adresa animalelor crescute în fermele de blană din România sunt practicate la scară largă de către majoritatea firmelor de profil.
„Reproducere forțată”
Una dintre problemele semnalate de ONG-ul care luptă pentru drepturile animalelor - și adusă de parlamentarii liberali ca argument în favoarea proiectului legislativ - este că fermele din țara noastră susțin condiții de reproducere forțată a animalelor.
„Astfel, deși unele specii de animale precum șinșilele sunt în mare parte monogame, care trăiesc în colonii de până la 100 de animale, la fermele de blană din România acestea sunt forțate la poligamie și trebuie să trăiască separat, în cuști. Totodată, femelele selectate pentru reproducție, în multe dintre cazuri, rămân într-o stare perpetuă de gestație”, spun inițiatorii în expunerea de motive.
Conform DEX, poligamia este o formă de căsătorie apărută o dată cu sclavia patriarhală și întâlnită azi la popoarele de religie mahomedană, în care un bărbat poate să aibă, în același timp, mai multe soții.
Altfel spus, cele mai multe șinșile ar prefera să aibă un singur soț/ o singură soață și să trăiască la grămadă, însă fermierii români le-ar obliga să aibă mai mulți soți/ multe soațe și să trăiască separat.
Nici sacrificarea animalelor de blană nu se face conform „principiilor care guvernează legislația europeană privind protecția animalelor”. Astfel, luxația cervicală prin care sunt sacrificate, de exemplu, șinșile din România este interzisă și este ilegală în statele UE.
Liberalii mai spun că cele trei asociații ale crescătorilor animalelor de blană - Asociația Română de Blănuri (ARBL), AGFCICR (Asociația Generală a Fermierilor Individuali a Crescătorilor de Șinșila din România) și UCCR (Uniunea Crescătorilor de Șinșila din România) - nu mai sunt funcționale în prezent, iar acest lucru ar face dificilă monitorizarea acestor ferme și dialogul autorităților statului cu aceste entități.
Fermele, potențiale „focare”: dacă o să cadă drobul de Covid?!
Deși există foarte puține ferme de blană în România, după cum țin să precizeze chiar autorii proiectului, statul n-ar avea „instrumente reale prin care să fie verificată activitatea fermelor de profil”, iar în lipsa acestora „riscul contaminării cu diverși viruși, inclusiv de producere a unor mutații de coronavirusuri, este unul destul de mare”, mai spun cei șase liberali, invocând o situație apărută la o fermă de nurci din Danemarca, în urmă cu 2 ani, când încă existau foarte multe necunoscute legat de virusul SARS-CoV-2, și total irelevantă pentru proiectul de lege propus.
„Astfel, pe 5 noiembrie 2020, autoritățile daneze de sănătate publică au raportat detectarea unei variante SARS-CoV-2 asociată nurcii cu o combinație de mutații neobservate anterior (numite „Cluster 5”) în 12 cazuri umane. (...) Potrivit unui comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății din decembrie 2020, descoperirile preliminare ale autorităților daneze au sugerat că a existat o capacitate mai mică a anticorpilor de a neutraliza tulpina Cluster 5, rezultată din mutații, fapt pentru care OMS s-a exprimat în sensul necesității unor investigații suplimentare. Totodată, OMS a susținut că există un risc crescut de infecție cu COVID-19 la persoanele care sunt implicate în agricultură, sacrificare și tăiere de nurci”, se arată în expunerea de motive.
