Legea contra spălării banilor bagă în ceaţă asociaţiile şi fundaţiile

În iulie anul trecut, se publica în Monitorul Oficial Legea 129, pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care modifica şi completa o serie de acte normative - inclusiv pe cele care privesc asociaţiile şi fundaţiile. Numai că noul document introduce câţiva termeni neclari, ceea ce îngreunează sarcina entităţilor vizate de a se conforma prevederilor legale.

Termenul care bagă pe toată lumea în ceaţă este „beneficiar real”. Pe scurt, prin Legea contra spălării banilor, care transpune o directivă europeană, se introduce obligativitatea asociaţiilor şi fundaţiilor de a face o declaraţie anuală (sau ori de câte ori e cazul), care să cuprindă datele de identificare ale „beneficiarului real”. Dacă persoanele juridice fără scop patrimonial nu se conformează şi nu comunică Ministerului Justiţiei aceste informaţii, autentificate la notariat, riscă amenzi serioase şi chiar dizolvarea. O singură întrebare scurtcircuitează totul: cine e acest „beneficiar real”?

Să se declare, dar să se ştie ce

„Asta e dilema noastră”, spune Simona Constantinescu, director de dezvoltare al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC). „Şi noi am dori să înţelegem mai clar cine e beneficiarul real, din perspectiva legiuitorului, pentru că, aşa cum e redactată legea, dă naştere la ambiguitate şi ne introduce o obligaţie pe care nu ştim cum să o realizăm.”

Legea 129 dă o definiţie generală a noţiunii de beneficiar real: „Orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.” În cazul fundaţiilor, beneficiarul real este reprezentat de persoanele fizice care ocupă poziţii echivalente sau similare fiduciilor - fiducia fiind un instrument juridic de gestiune a bunurilor, întâlnit în legislaţia statelor europene. Pentru că există deosebiri între instituţia civilă a fiduciei şi persoanele juridice fără scop patrimonial, definiţia beneficiarului real în cazul fundaţiilor poate da naştere la o multitudine de interpretări, e de părere şi Bianca Oprea, consilier juridic al FDSC. Iar Legea 129 nu prevede definiţia beneficiarului real nici pentru asociaţii. „Ca să îmi pot depune declaraţia, trebuie să înţeleg ce trebuie să declar”, rezumă situaţia Simona Constantinescu.

Nelămurire după nelămurire

Termenul original, în limba engleză, este „ultimate beneficial owner” - care induce ideea de proprietate/control. „În cazul organizaţiilor neguvernamentale, nu există proprietate în sensul clasic, ca la firme. Pe noi, termenul ne duce cu gândul la cine ia deciziile, la cine hotărăşte ce se întâmplă într-o asociaţie sau fundaţie - adică, la consiliul director şi, cel mult, la zona executivă. Deci, după părerea mea, aceşti beneficiari reali sunt membrii consiliului director”, spune Simona Constantinescu. 

Asta dă naştere la o altă nelămurire: statul are deja evidenţa membrilor fondatori şi ai consiliului director din fiecare organizaţie din ţară, în temeiul Ordonanţei de Guvern 26/2000. „Atunci vin şi întreb Ministerul Justiţiei: ce vrei de fapt să afli? Fiindcă datele astea le ai deja şi sunt publice. E oare nevoie să mai consum timp şi bani, să mă duc la notariat şi să mai fac o declaraţie suplimentară, cu care să-ţi creşti şi tu povara administrativă?”

Termenul limită, la anul

Neclarităţile nu se opresc aici. Legea prevede că declaraţia cu pricina se comunică Ministerului Justiţiei până pe data de 15 ianuarie – ceea ce mulţi au interpretat drept 15 ianuarie anul curent. Pe de altă parte, din acelaşi act normativ reiese faptul că declaraţiile fundaţiilor şi asociaţiilor ar putea fi făcute în intervalul tranzitoriu de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. „Din discuţiile noastre cu Ministerul Justiţiei, a reieşit că suntem încă în interiorul acestui interval tranzitoriu de 12 luni - deci termenul pentru depunerea declaraţiilor ar fi 15 ianuarie 2021”, spune Simona Constantinescu.

Întrebărilor de mai sus li se adaugă şi hibe de organizare. În cazul persoanelor juridice care trebuie să facă declaraţiile cu datele de identificare ale beneficiarului real, prevăzute de aceeaşi Lege 129, totul e clar: Registrul Comerţului a întocmit deja o procedură specifică şi formulare speciale. În schimb, Biroul de Evidenţă ONG din cadrul Ministerului Justiţiei nu a oferit până acum nicio comunicare privind modalitatea prin care asociaţiile şi fundaţiile trebuie să declare acel misterios beneficiar real, spun cei de la FDSC.

 „Noi am înaintat o adresă către Ministerul Justiţiei, cu rugămintea de a găsi o formulă de lucru împreună. Ar fi nevoie fie de legislaţie secundară, fie măcar de un îndrumar sau de nişte formulare prin care oamenii să înţeleagă ce au de făcut.” 

Simona Constantinescu, director de dezvoltare FDSC