Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din cauza birocrației, în România, medicamentele generice - alternativele „accesibile și sigure la tratamentele inovative” – așteaptă până la doi ani să fie compensate de stat, în ciuda faptului că ele acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienți, iar 90% dintre acestea costă sub 50 lei, avertizează Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România, subliniind că acest lucru este în detrimentul pacienților și al bugetului public. APMGR propune și câteva soluții clare, astfel încât medicamentele ieftine să ajungă mai repede la oameni: să fie compensate în cel mult două luni, să aibă prețuri actualizate anual cu inflația și taxe mai suportabile pentru producători.
Medicamentele generice și biosimilare acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienții români, cu un cost de numai 1,43 miliarde euro dintr-un total de 7,63 miliarde euro, adică sub 20% din costurile totale, conform unui studiu IQVIA din 2024.
Pe de altă parte, prețul a 90% dintre medicamentele generice compensate este sub 50 de lei, ceea ce le face „extrem de vulnerabile la politicile de taxare și preț nerealiste”, spun reprezentanții producătorilor autohtoni.
Potrivit acestora, în loc ca aceste tratamente generice să fie incluse automat în lista de medicamente compensate, așa cum se întâmplă în alte state europene, în România, trebuie să parcurgă un traseu birocratic lung şi anevoios.
„Blocajul este cauzat de legislație și de contractele de tip cost-volum care rămân în vigoare chiar și după expirarea brevetului medicamentului inovativ. În loc ca genericele și biosimilarele să fie automat incluse în Listă, producătorii sunt nevoiți să parcurgă un traseu birocratic extrem de lung și anevoios care durează și 2 ani. Avem exemple concrete - compensarea pe una dintre indicații a pazopanib-ului și abiraterona de 250 mg. În tot acest timp, pacienții sunt privați de acces, iar medicamentele generice ajung să fie distruse”, a transmis, ieri, APMGR. Mai mult, în cazul tratamentelor din spitale, legislația actuală generează situații paradoxale: medicamentele generice câștigă licitații, dar nu pot fi eliberate din cauza barierelor legislative.
Tratamente inaccesibile și bani pierduți din bugetul sănătății
Lipsa accesului rapid la medicamentele generice după expirarea patentului la inovative afectează deja pacienții cu afecțiuni grave, care sunt plimbați între spitale pentru a-și continua tratamentul, un exemplu în acest sens fiind pacienții diagnosticați cu scleroză multiplă.
De asemenea, în următorii ani va expira patentul pentru molecule ce adresează un număr foarte mare de pacienți și care consumă sume impresionante din bugetul sănătății. Calculul făcut de AMPGR pentru doar o singură moleculă, arată că întârzierea cu 2 ani a intrării medicamentului generic în Lista de medicamente compensate ar putea genera o pierdere potențială de 27 milioane lei (cumulat pentru 2 ani) pentru bugetul sănătății.
Reprezentanții APMGR atrag atenția că alte state europene au cu mult mai multe medicamente generice compensate și spun că „există clar o legătură între numărul de medicamente disponibile și procesul de rambursare”.
„În Germania, unde sunt de 6-8 ori mai multe medicamente generice decât în România, rambursarea este a doua zi. În Norvegia, o țară cu cel mai mare fond suveran, o țară care, într-adevăr, are buget, orice medicament generic sau biosimilar este rambursat de a doua zi - nu a treia săptămână, nu al doilea an, a doua zi - și este utilizat în proporție de 100%”, a explicat, ieri, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, Daniel Bran.
22 de luni a durat introducerea pe Listă a unui medicament pentru cancer
Acesta a dat exemplul unui medicament generic pentru cancer care, în România, „a avut nevoie de exact 22 de luni din momentul în care a fost aprobat prețul, până în momentul în care a fost disponibil spre compensare”.
„Medicamentul inovativ era pe contract cost-volum (ceea ce înseamnă că ajungea la un număr limitat de pacienți care ar fi avut nevoie de el – n.r.), iar medicamentul generic a avut nevoie de 22 de luni”, spune Bran, precizând că a fost nevoie de modificarea a 4-5 acte normative pentru ca pacienții să poată beneficia de tratament, proces care a durat: „Iar, în acest timp, pacienții nu au avut toți acces: a fost numărul limitat”.
„Există câteva provocări sistemice serioase, care ne afectează sustenabilitatea: birocrația din procesul de rambursare, prețul cel mai mic și taxa clawback, plus Directiva pentru Apele Urbane Reziduale, care va avea un impact devastator dacă România nu va solicita includerea acesteia în pachetul de simplificare Omnibus. În România există doar fabrici de medicamente generice, iar acestea nu se simt neapărat protejate sau încurajate de statul român”, a declarat Arina Gholmieh, vicepreședintă APMGR.
„Prețurile cele mai mici, fiind cele mai vulnerabile, iar produsele acestea fiind la risc să iasă de pe piață, rambursarea se face la nivelul următorului (medicament – n.r.) cu preț mai mare. Asta înseamnă că și statul susține mai mult, CNAS susține mai mult și pacientul plătește mai mult din buzunar. Deci nu este o variantă benefică nici pentru bugetul de medicamente, nici pentru pacienți”, mai spune reprezentanta producătorilor de medicamente generice.
„Facem apel la autoritățile din domeniul sănătății și finanțelor publice să trateze cu prioritate această problemă sistemică și să adopte urgent măsuri legislative care să faciliteze accesul rapid al medicamentelor generice și biosimilare la compensare. Este o chestiune de responsabilitate bugetară, dar mai ales de echitate și acces real pentru pacienți”.
Daniel Bran, președintele APMGR.
Ce măsuri propune APMGR
Reprezentanții producătorilor de medicamente generice din România au și câteva propuneri pentru autorități, astfel încât să fie redresată această situație:
- Revizuirea mecanismului de preț de referință și indexarea anuală a prețurilor medicamentelor sub 50 de lei, în funcție de inflație.
„La prețurile medicamentelor până-n 50 de lei, a acelor medicamente care se adresează unui număr de 90% din pacienții cu medicamente generice, trebuie să avem o indexare anuală cu inflația”, spune Daniel Bran.
- Reducerea cotei clawback pentru medicamentele generice și biosimilare cu 5%, respectiv de la 15% cât este în prezent, la 10%.
- Modificarea legislației, astfel să fie incluse în Lista de compensare în cel mult 2 luni medicamentele generice corespunzătoare celor inovative aflate în contracte de tip cost-volum.
- Adoptarea unei poziții ferme din partea României, prin solicitarea Comisiei Europene de a include Directiva privind apele urbane reziduale în pachetul de simplificare Omnibus.
Citește pe Antena3.ro
