Un nou studiu relevă că expunerea părinților la anumite substanțe chimice la locul de muncă în timpul sarcinii poate influența nu doar probabilitatea apariției autismului, ci și severitatea afecțiunii la copii. Cele mai puternice deficite cognitive la copiii cu autism au fost legate de expunerea taților la materiale plastice și polimeri în mediul profesional.
Tulburarea de spectru autist (TSA) este, de fapt, un grup de tulburări neurocomportamentale caracterizate prin abilități sociale slabe, dificultăți de comunicare și comportamente repetitive.
Cu toate că aceste tulburări sunt grupate sub aceeași „pălărie”, severitatea simptomelor de bază poate fi varia foarte mult. Cercetările genetice au arătat o componentă ereditară semnificativă, însă și factorii de mediu joacă un rol în etiologia TSA și pot modula felul în care se manifestă.
Un nou studiu, publicat în Jurnalul Internațional de Igienă și Sănătate a Mediului (International Journal of Hygiene and Environmental Health), de o echipă de cercetători de la Universitatea din Davis, California (SUA), constată că inclusiv expunerea părinților la substanțe chimice la locul de muncă poate fi legată de o serie de provocări comportamentale și întârzieri de dezvoltare la copiii lor cu autism.
„Cercetările anterioare au explorat impactul factorilor de mediu asupra probabilității ca un copil să dezvolte autism”, a declarat prof. Irva Hertz-Picciotto, coautoare a noului studiu și șefa Centrului de Științe ale Sănătății Mediului de la UC Davis, care a mai condus un amplu studiu privind autismul, CHARGE (Riscurile Autismului în Copilărie din Gene și Mediu), din 2002.
Acest nou studiu „este unul dintre primele care leagă expunerea părinților la locul de muncă cu severitatea autismului copilului lor” și este bazat pe Programul de Observație Diagnostică a Autismului, ediția a 2-a (ADOS-2), care „este considerat «standardul de aur» pentru evaluarea diagnostică a autismului”, a explicat cercetătoarea.
Echipa a studiat date de la peste 500 de familii din studiul CHARGE, concentrându-se pe copiii deja diagnosticați cu autism. Concret, ei au evaluat istoricul profesional al mamelor și al taților, începând cu trei luni înainte de sarcină și până la naștere și au estimat expunerea fiecărui părinte la 16 substanțe chimice sau agenți, care au inclus materiale plastice, lichide auto, dezinfectanți, medicamente și alte substanțe chimice. Apoi au corelat datele cu scorurile de severitate a autismului copiilor (folosind ADOS-2) și cu comportamentele, abilitățile cognitive și abilitățile de viață de zi cu zi ale acestora.
Un gaz folosit la sterilizarea condimentelor, printre cele mai periculoase chimicale
Astfel, cercetătorii au descoperit următoarele asocieri în rândul copiilor cu autism:
-
Materialele plastice și polimerii (cum ar fi polietilena, polipropilena și clorura de polivinil sau PVC) sunt asociate cu performanțe cognitive mai slabe, abilități adaptative reduse și probleme comportamentale mai mari, cum ar fi: hiperactivitatea și retragerea socială.
-
Oxidul de etilenă este asociat cu scoruri mai mari de severitate a autismului și abilități mai slabe în viața de zi cu zi. Trebuie precizat că oxidul de etilenă (EtO) este un gaz incolor, produs în cantități mari în unele fabrici de produse chimice, fiind utilizat în principal pentru a produce alte substanțe chimice care sunt folosite pentru a fabrica o gamă largă de produse (antigel, textile, materiale plastice, detergenți, adezivi etc.). De asemenea, este utilizat pentru sterilizarea dispozitivelor care nu pot fi sterilizate cu abur sau radiații, cum ar fi unele echipamente medicale și stomatologice.
-
Expunerea la fenol este legată de o severitate crescută a autismului și de simptome comportamentale precum hiperactivitatea, mișcările repetate sau vocalizările. Cunoscut și sub denumirea de acid carbolic, fenolul este un compus organic aromatic și atât acesta, cât și vaporii săi sunt corozivi pentru ochi, piele și tractul respirator. Fenolul poate provoca dermatită și arsuri de gradele doi și trei, edem pulmonar și poate afecta sistemul nervos central și inima.
Potrivit Administrației pentru Alimente și Medicamente, aproximativ 50% dintre dispozitivele medicale sterile sunt tratate cu oxid de etilenă. EtO este utilizat și pentru sterilizarea unor produse alimentare, cum ar fi condimentele, anumite ierburi uscate, legumele uscate, semințele de susan și nucile.
Tații, un rol mai important decât se credea
„Constatările noastre sugerează că expunerea părinților la anumite substanțe chimice la locul de muncă în timpul perioadelor cheie de dezvoltare fetală poate influența nu doar probabilitatea apariției autismului, ci și severitatea și rezultatele funcționale la copiii cu autism”, a declarat autoarea principală, Erin McCanlies, de la Institutul Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă (SUA), citată într-un comunicat al Universității din Davis.
Autorii spun că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege cum aceste expuneri influențează dezvoltarea creierului. De asemenea, aceștia au cerut includerea taților în studii similare privind sănătatea reproductivă și neurodezvoltarea copilului, deoarece multe asocieri din acest studiu au fost legate de expunerile paterne.
De exemplu, cele mai puternice deficite cognitive la copiii cu autism au fost legate de expunerea taților la materiale plastice și polimeri în mediul profesional. Aceste expuneri au fost corelate cu abilități semnificativ mai scăzute, inclusiv motricitate fină, recepție vizuală, limbaj receptiv și limbaj expresiv.
„Această cercetare arată că siguranța la locul de muncă nu înseamnă doar protejarea lucrătorului - ci și protejarea viitorilor săi copii. Trebuie să luăm în considerare modul în care substanțele chimice de la locul de muncă ar putea afecta următoarea generație”, a declarat Hertz-Picciotto.
Creștere rapidă a cazurilor în ultimele decenii
În ultimii 30 de ani, numărul cazurilor raportate de autism a crescut rapid în toate țările în care s-au efectuat studii de prevalență. Această creștere este, parțial, rezultatul:
-
creșterii gradului de conștientizare a autismului în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, educației, al părinților și al populației mai largi, astfel încât copiii sunt diagnosticați la o vârstă mai mică și este redus numărul de diagnostice greșite puse copiilor cu autism;
-
modificărilor criteriilor de diagnosticare pentru autism, în sensul rafinării acestora;
-
totodată, factorii de mediu, nongenetici, contribuie la creșterea prevalenței autismului, însă specialiștii spun că acest lucru necesită cercetări suplimentare. Iar prin factori de mediu cercetătorii înțeleg orice influență dincolo de genele moștenite, nu doar expunerea la poluanți sau alte substanțe chimice toxice.
Secretarul american al Sănătăţii, Robert F. Kennedy jr, vorbea, în primăvară, chiar de o „epidemie de autism”. „Am lansat un efort masiv de testare și cercetare care va implica sute de oameni de știință din întreaga lume”, declara Kennedy, în luna aprilie a acestui an, precizând că „până în septembrie vom ști ce a cauzat epidemia de autism”.


