Polițiștii primesc noile reguli de intervenție în cazurile de violență

În legislația actuală este prevăzută deja modalitatea de gestionare a cazurilor de violență, însă aceasta face referire numai violența domestică. Concret, Ordinul ministrului de Interne și al ministrului Muncii 146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică cuprinde o serie de dispoziții ce stabilesc structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care sunt competente să realizeze intervenția la acest evenimente.

Însă prin Legea 26/2024, apărută la începutului lunii martie, dar care se va implementa din 31 august 2024, s-a stabilit extinderea aplicării ordinului de protecție (provizoriu sau încuviințat de judecător) și în cazurile de violență petrecute în afara familiilor sau relațiilor de concubinaj.

Care sunt tipurile de violențe în care vor fi date ordine de protecție

Mai exact, noua lege definește actele de violență ca fiind:

• orice lovire sau act de violență cauzatoare de suferințe fizice;

• orice act de violență de natură sexuală;

• amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;

  Citește pe Antena3.ro

  

  Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

• fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise, creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;

• orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal la comunicații și date private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;

• încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să își retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;

• orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.

Vor interveni, „indiferent de structura din care fac parte”

Întrucât Poliția Română are deja moduri de intervenție bine stabilite, prin proiectul de ordin pus vineri seară pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, la secțiunea transparență decizională, „s-a avut în vedere ca aceste modalități să fie adaptate la particularitățile cazurilor de violență, fără a necesita antrenarea unor resurse suplimentare”, se arată în referatul care însoțește acest document. 

Astfel, persoanele care consideră că au nevoie de sprijinul organelor abilitate, fiind victime ale unor cazuri de violență, vor putea sesiza organele de poliție: 

- prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112;

- prin sesizare formulată în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție de către persoanele implicate în actele de violență sau de către cei care au asistat ori au luat la cunoștință de producerea unor astfel de acte;

- din oficiu, direct de către polițist.

Conform documentului, polițiștii vor trebui să intervină în cazurile de violență, dacă sunt sesizați direct sau se sesizează din oficiu, „indiferent de structura din care fac parte”, iar primul lucru pe care vor fi obligați să îl facă va fi separarea victimei de agresor și eliminarea riscurilor imediate, precum și solicitarea intervenția echipelor medicale, dacă este cazul.

Formulare-tip pentru evaluarea riscului generat de violență

De asemenea, prin demersul legislativ se stabilește în sarcina polițiștilor obligația de informa victima că are dreptul să solicite un ordin de protecție provizoriu față de agresor. 

Potrivit prevederilor noii legi, ordinul de protecție provizoriu, care poate fi aplicat pe o perioadă de cel mult cinci zile, va  fi emis pe loc de polițist, la cererea scrisă a victimei, dacă din evaluarea situației rezultă că există un risc iminent de săvârșire a unui alt act de violență, indiferent de modul în care a luat cunoștință despre eveniment.
„În vederea stabilirii existenței unui risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violență, polițiștii evaluează situația de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, dacă victima sau, după caz, tutorele ori reprezentantul legal, formulează cerere scrisă pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu”, stipulează proiectul de act normativ, care cuprinde atât modelul formularului, cât și metodologia de utilizare a acestuia. 

Printre cele 12 întrebări pe care polițistul trebuie să le adreseze victimei se regăsesc și: „Vă simțiți urmărit(ă), hărțuit(ă) de agresor?”, „Agresorul comite/a comis acte de intimidare fizică sau psihică, personal sau prin intermediul altor persoane, asupra dumneavoastră pentru a nu reclama faptele comise?” sau „Vă interzice să vă întâlniți cu familia, prietenii sau alte persoane, vă controlează frecvent activitățile zilnice, convorbirile telefonice, corespondența (inclusiv electronică)?”. Însă un singur răspuns afirmativ nu va fi suficient pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu.

„Prin propunerea de formular-tip de evaluare a riscului și a metodologiei de utilizare a acestuia sunt stabilite criterii cât mai obiective pentru aprecierea asupra gradului de risc, astfel încât să fie eliminat, pe cât mai mult posibil, subiectivismul inerent unui astfel de demers”, precizează reprezentanții MAI.

Ordinul de protecție provizoriu va putea fi emis și în situația în care victima, din cauza stării psihice sau fizice sau din alte motive, nu poate scrie cererea sau se află în imposibilitatea de a furniza informațiile necesare completării formularului de evaluare a riscului, pe baza constatărilor polițistului, criteriile de evaluare fiind, de asemenea, trecute în formularul întocmit de MAI.

Mapa de supraveghere

Potrivit proiectului, polițiști vor fi obligați, totodată, să monitorizeze respectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție provizorii, astfel că, pentru fiecare caz în parte, vor fi înființate „mape de supraveghere”.

„După emiterea ordinului de protecție provizoriu, la nivelul unității de poliție pe raza teritorială unde își are domiciliul/locuiește în fapt victima, se constituie o mapă de supraveghere pentru monitorizarea respectării măsurilor dispuse. Polițiștii desemnați de către șeful unității de poliție să monitorizeze respectarea măsurilor dispuse constituie mapa de supraveghere” în cadrul căreia vor desfășura mai multe activități. 

Astfel, pe lângă anunțarea agresorului cu privire la existența, conținutul ordinului de protecție provizoriu și obligațiile pe care le are acesta, potrivit legii, polițiștii trebuie să instruiască și victima legat de ce trebuie să facă, concret, în diferite situații, îndeosebi cea în care agresorul nu respectă măsura dispusă prin ordinul de protecție provizoriu. 

Mai mult, aceștia „verifică periodic respectarea obligațiilor de către agresor, în mod direct - telefonic sau prin deplasare la locuința victimei, la locul de muncă al acesteia etc., sau indirect, prin accesarea bazelor de date ale poliției în vederea identificării informațiilor cu caracter de noutate implementate în acestea, la locul de muncă al agresorului și alte locuri frecventate de aceasta în vederea obținerii de date și informații cu privire la comportamentul său, dar și cu privire la persoanele cu care aceasta intră în contact în mod obișnuit”, prevede proiectul de act normativ.
Mapa de supraveghere va  fi menținută pe toată durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție provizoriu, „precum și în situația în care față de agresor a fost dispus ordin de protecție de către instanța de judecată și va fi clasată numai în cazul revocării ordinului sau expirării duratei obligațiilor sau interdicțiilor stabilite”.

Ce măsuri implică Ordinul de protecție provizoriu

Conform Legii 26/2024, ordinul de protecție provizoriu va putea conține următoarele măsuri:

• evacuarea temporară a agresorului din locuința comună;

• reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuința comună;

• obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;

• obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;

• interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;

• obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Noul proiect de ordin precizează însă faptul că „polițistul nu va putea dispune prin ordinul de protecție provizoriu emis în temeiul Legii nr. 26/2024 obligația ca agresorul să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere până la modificarea legislației în sensul utilizării Sistemului informatic de monitorizare electronică”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹