Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, marile platforme online de tip VLOP (Very Large Online Platforms) - precum TikTok, Instagram, YouTube, Facebook, Telegram sau X (Twitter) - vor trebui să verifice vârsta și să restricționeze accesul minorilor la anumite postări, să asigure control parental activ și să răspundă în cel mult 2 ore la orice notificare emisă de o autoritate competentă privind conținutul nociv accesat de un minor, potrivit unui proiect de lege pus recent în dezbatere la Parlament. Totodată, Ministerul Educației trebuie să implementeze un „program național de educație media și alfabetizare digitală” adresat elevilor.
Marile platforme online (VLOP) joacă un rol tot mai important în formarea comportamentului, valorilor și percepțiilor minorilor, iar protecția minorilor în mediul digital reprezintă o urgență legislativă în contextul actualei dinamici informaționale, consideră inițiatorii propunerii legislative, care a fost înregistrată la finalul săptămânii trecute, la Senat și este semnată de 18 deputați PNL.
Un fenomen care a luat amploare
Potrivit Raportului EU Kids Online 2023, peste 72% dintre minorii europeni cu vârsta sub 16 ani petrec zilnic mai mult de 3 ore pe platforme online, amintesc inițiatorii în expunerea de motive, precizând că un studiu longitudinal desfăşurat pe 6.595 de adolescenţi a demonstrat că utilizarea reţelelor sociale peste 3 ore pe zi creşte cu 60% riscul de apariţie a simptomelor de depresie în următorii doi ani.
De asemenea, conform barometrului Salvați Copiii România (2023), aproximativ doi din trei elevi români din ciclul gimnazial și liceal au recunoscut că au vizionat cel puțin o dată conținut violent sau șocant, iar aproape jumătate au fost martori sau victime ale fenomenului de cyberbullying.
Conform raportului Internet Watch Foundation (IWF) 2023, numărul de conținuturi sexuale autoproduse de minori a crescut cu 105% față de anul precedent. Multe dintre aceste materiale sunt obținute prin manipulare online și pot duce la traume de lungă durată.
Un studiu efectuat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2022 indică o creștere semnificativă a simptomelor de anxietate, depresie și tulburări de alimentație, asociate cu consumul de conținut nociv în mediul digital.
Prin urmare, scopul acestui proiect de lege, inițiat de parlamentarii Florin Roman și Gabriel Andronache, este „protejarea minorilor cu vârsta sub 18 ani de conținutul nociv distribuit pe platformele online de tip VLOP (Very Large Online Platforms)”.
Conform documentului, prin „conținut nociv” se va înțelege orice material care:
-
instigă la violență sau comportamente autodistructive;
-
promovează tulburări de alimentație, ură de sine sau idei suicidare;
-
conține nuditate, pornografie sau exploatare sexuală;
-
conține scene de cruzime, agresiune sau violență extremă;
-
promovează comportamente ilegale, consum de droguri sau alcool;
-
afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă a minorului.
Verificarea vârstei, control parental activ și reacție rapidă la notificări
Potrivit inițiatorilor, în ciuda faptului că aceste platforme sociale își declară angajamentul pentru protecția minorilor, măsurile implementate sunt ineficiente și insuficiente. TikTok, de exemplu, permite accesul persoanelor de la 13 ani în sus fără verificarea solidă a identității. Mecanismele de raportare sunt lente, iar măsurile de filtrare ineficiente, așa cum arată rapoartele Comisiei Europene și ale Ofcom.
Prin urmare, „intervenția statului pentru protecția minorilor online este nu doar legitimă, ci necesară”, spun inițiatorii în expunerea de motive, precizând că, în țările care au inițiat reglementări similare, accentul se pune pe:
- verificarea vârstei,
- control parental activ,
- algoritmi mai transparenți,
- sancționarea fermă a platformelor care nu protejează copiii.
Astfel, proiectul de lege prevede, în primul rând, o nouă obligație pentru platformele VLOP și anume aceea de a „implementa un mecanism verificabil de vârstă pentru toți utilizatorii noi și existenți”, cu scopul de a restricționa accesul minorilor la conținutul nociv, așa cum a fost definit mai sus.
O altă obligație va fi „să asigure control parental activ și personalizabil pentru conturile minorilor, precum și rapoarte lunare automate către părinți/tutori privind activitatea online a minorului”.
Totodată, aceste platforme online vor trebui să aibă un serviciu de mediere digitală în limba română sau a minorităţilor naţionale și se interzice câştigul de bani din conţinutul live în care există minori, dacă părintele nu şi-a dat acordul scris.
Mai mult, toate reţelele sociale vor avea obligaţia să răspundă în cel mult 2 ore notificărilor emise de instituţiile statului cu privire la conținutul nociv accesat de un minor.
În cazul în care nu vor respecta toate aceste reguli, rețelele sociale vor fi amendate cu procente cuprinse între 0,5 şi 3% din cifra de afaceri globală, stipulează proiectul legislativ.
Instituţiile responsabile de monitorizarea aplicării noilor reglementări vor fi Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) şi Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
Reprezentanți ai asociațiilor de psihologi din Franța, Germania și Olanda au emis în mod repetat alerte privind influența negativă a algoritmilor platformelor online asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilor, subliniază autorii propunerii legislative. Totodată, mai multe ONG-uri europene au solicitat reglementarea urgentă a accesului minorilor în mediul digital nesupravegheat.
Program național de educație media și alfabetizare digitală
Efectele conținutului nociv de pe rețelele sociale sunt cumulativ mai grave pentru minorii care provin din medii defavorizate, care nu beneficiază de suport parental constant sau educație digitală minimă, subliniază inițiatorii legii, care propun și un program de alfabetizare digitală pentru toți elevii.
„Ministerul Educației, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu ONG-urile acreditate în domeniul protecției copiilor, vor elabora, implementa și promova un program național de educație media și alfabetizare digitală adresat elevilor cu vârste între 8 și 18 ani”, stipulează proiectul de lege.
Programul va include „module obligatorii în curriculumul școlar privind educația digitală, discernământul critic, protecția datelor personale și identificarea conținutului nociv”, dar și campanii publice și materiale educaționale pentru părinți și cadrele didactice.
În cazul minorilor aparținând minorităților naționale, toate materialele informative și educaționale vor fi traduse integral în limba maternă.
Care sunt cele mai frecvente forme de conținut nociv
Autorii propunerii legislative dau și câteva exemple cu cele mai frecvente forme de conținut nociv identificate pe platformele de socializare:
- Provocările („challenges”) care implică comportamente cu risc de accidentare gravă:
a. „Blackout Challenge” - provocarea de a-ți opri respirația până la leșin. A provocat decese în rândul copiilor, inclusiv în SUA și Europa.
b. „Benadryl Challenge” - presupune consumul unei cantități mari de medicament pentru a induce halucinații; mai mulți copii au fost internați cu supradoze severe.
Deși nu este menționată în expunerea de motive a acestui proiect, amintim și o provocare recentă - „Paracetamol Challenge” – care încurajează adolescenții să înghită cantități mari de paracetamol pentru a-și testa rezistența și care a dus la decesul unui copil de 11 ani din SUA, la începutul acestui an.
Efectele acestor „provocări” asupra minorilor sunt atât pe termen mediu (răniri, spitalizări, pierderea încrederii din partea părinților sau profesorilor), cât și pe termen lung (sechele fizice, traume psihice, deces). Se adaugă tendința de a căuta validare în grupuri cu comportamente deviante.
- Încurajarea suicidului și automutilării:
a. „Blue Whale Challenge” - un fenomen viral care a circulat inclusiv în România, presupunând îndeplinirea unor sarcini periculoase (ex. tăieturi pe corp, izolare socială), culminând cu sinuciderea.
b. Grupuri de pe Reddit, Discord sau Tumblr care normalizează automutilarea („self-harm communities”), oferind „sfaturi” despre cum să ascunzi rănile sau ce obiecte să folosești.
Efecte asupra minorilor: pe termen mediu: apariția anxietății, depresiei, izolare socială; pe termen lung: risc crescut de suicid, tulburări de personalitate, traume psihologice greu reversibile.
- Conținut sexualizat adresat sau cu participarea minorilor:
a. Clipuri pe TikTok sau Instagram care sexualizează minori, inclusiv sub forma dansurilor provocatoare impuse de algoritm.
b. Deepfake-uri pornografice cu minori sau cazuri de grooming unde adulți se dau drept adolescenți pentru a obține conținut sexual.
c. Cazul „OnlyFans for Teens” - o tentativă de a crea spații de monetizare pentru adolescenți, în realitate atrăgând abuzuri.
Efecte: pe termen mediu - confuzie identitară, sexualizare precoce, depresie: pe termen lung: risc de abuz sexual, dependență de validare online, tulburări de atașament și comportament sexual riscant.
- Conținut ce promovează tulburări de alimentație:
a. Hashtag-uri și comunități de tip #thinspo, #ana (anorexie), #mia (bulimie) - care glorifică siluetele extreme și încurajează înfometarea.
b. Influenceri care promovează regimuri dezechilibrate, detoxifiere cu sucuri, fără supraveghere medicală, adesea urmărite de minori.
Efecte: pe termen mediu - dereglări hormonale, malnutriție, izolare socială; pe termen lung -instalarea anorexiei sau bulimiei, infertilitate, tulburări metabolice, depresie cronică.
- Conținut conspiraționist și dezinformare ce exploatează vulnerabilitățile cognitive ale minorilor:
a. Teorii conspiraționiste despre „microcipuri în vaccinuri” sau „lumea condusă de reptilieni”, promovate pe YouTube și TikTok în format accesibil și vizual atractiv.
b. Manipulări vizuale și clipuri cu „inteligențe artificiale care distrug omenirea” folosite pentru a induce frică și neîncredere în știință sau instituții.
Efecte asupra minorilor: pe termen mediu - scăderea capacității de gândire critică, neîncredere în profesori, părinți, instituții; pe termen lung - radicalizare, polarizare, dificultăți de integrare socială, vulnerabilitate crescută la fake news și manipulare.
Live-urile cu violență extremă (TikTok, Facebook Live) reprezintă un alt exemplu de conținut nociv. „În România, în 2024, un adolescent a fost filmat în direct în timp ce consuma o supradoză de droguri, încurajat de comentarii. Filmarea a fost distribuită în timp real, monetizată și a dispărut după 24 de ore. Platforma nu a intervenit în timp util. Tot în România, în anul 2025, decesul unui tânăr din cauza unei supra doze cu droguri a fost transmisă în direct pe platformă, fără ca aceasta să detecteze și să oprească live-ul”, se arată în expunerea de motive.
Citește pe Antena3.ro
