Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), Izvorâtorul de mir și făcătorul de minuni, este sărbătorit de creștini mâine, pe 26 octombrie.
Sfântul Dumitru este perceput in popor ca fiind dăruit de la Dumnezeu cu puteri vindecătoare, dar si cu puteri asupra naturii, el fiind cel care desfrunzește pădurile, usucă plantele și îi adună pe toți laolaltă la Focul lui Samedru. Este considerat a fi patronul păstorilor și al toamnei.Dupa hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru este ultima și cea mai insemnată sărbatoare a toamnei, care, conform superstițiilor pastorale, reprezintă începutul iernii. Teoretic, odată cu această sărbătoare, iarna începe să își intre în drepturi și este “descuiată”, iar ciobanii coboară oile de la munte.
Oamenii cred că starea vremii în ziua Sfântului Dumitru este un bun indicator despre cum va fi iarna în acel an. O vreme înnorată de Sfântul Dumitru, cu vânt și ploaie prevestește zăpezi grele. Iarna va fi in schimb mai blândă dacă nu va ploua și cerul va fi senin.
Ciobanii mai au și alte obiceiuri de a afla de ce fel de vreme vor avea parte în iarna care vine. Amplasarea unui cojoc in mijlocul oilor este o metoda străveche de a prognoza vremea. În cazul in care pe cojoc se va așeza o oaie neagra – este considerat a fi semn că iarna va fi blândă. Daca în schimb, pe cojoc se așază o oaie albă, atunci se pot așteaptă la o iarna grea, cu viscol și nămeți.
Această sărbătoare este întâmpinată în fiecare an cu hramuri răsunătoare, pomene cu colaci delicioşi, dar şi jocuri cu focuri vii.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârşesc în ajun de Samedru sunt focurile vii. În noaptea de 25 octombrie se ține „Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curți sau pe dealuri. Conform traditiei, persoanele care sar peste flăcari vor fi sănătoşi întregul an şi feriti de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având şi puteri roditoare, astfel incât după ce este stins oamenii obișnuiesc să arunce în gradină cenușa și cărbunii.
Femeile mai înaintate in varstă obișnuiesc să impartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
De asemenea, în această zi se pomenesc şi mortii şi se dă de pomană coliva de Samedru, dar și colaci în forma de cruce.
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dumitru
Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini dacă sunt încă “în fire” și neofilite. În tradiția populară, frumusețea lor este înspre alinarea sufletelor celor morți. De Sfântul Dumitru nu ai voie să folosești pieptănul, în caz contrar, vei atrage necazuri și primejdii.
În Bucovina, tradiția spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sfântul Dumitru va avea anul viitor parte numai de pagubă. Cine are datorii ar trebui să le plătească până la Sfântul Dumitru pentru a-i merge bine tot anul viitor.
Multe din superstițiile românești sunt legate de starea vremii în ziua Sfântului Dumitru. O vreme înnorată de Sfântul Dumitru, cu vânt si ploaie prevestește zăpezi grele în iarna care va veni. Totodată, dacă producția de gutui este și ea îmbelșugată, atunci cu siguranță iarna va fi una lungă, cu zăpezi mari. Iarna va fi în schimb mai blândă dacă afară nu va ploua și cerul va fi senin.
În plus, femeile împart pentru sufletul celor morți bucate alese, dar și grâu fiert cu unt, lapte sau brânză. Se fac pomeni în aceasta zi și în biserica sunt pomenite numelor celor morți, în anumite zone ale țării existând obiceiul de a împărți colaci în forma de cruce, scrie ziarulunirea.ro.
Rugăciunea care trebuie rostită astăzi
"Sfinte Dumitru, tu ai fost ales de Dumnezeu şi hărăzit să ocupi funcţia de proconsul, în timpul crudului persecutor al creştinismului, Maximilian; lucrul acesta ţi-a îngăduit să poţi veşti cu mai multă uşurinţă şi autoritate cuvântul mântuitor al sfintei Evanghelii.
Tu nu te-ai lăsat impresionat nici de promisiunile tiranului, nici de ameninţările lui, ci ai renunţat la orice demnitate lumească pentru a câştigă fericirea veşnică. Împărţind toate bunurile tale celor săraci ai mers la închisoare cântând cel mai frumos imn de biruinţă al creştinilor: ‘Aleluia.’ Străpuns de sulitele ucigaşilor te-ai asemănat cu Mântuitorul tău răstignit pe cruce.
Te rog mijloceşte-mi şi mie harul să gust măcar în parte fericirea pe care o da trăirea sinceră a credinţei. Binecuvântează-mă şi pe mine, că să mă pot împotrivi greutăţilor pe care le întâlnesc în strădania de a-mi apară credinţă.
Bunul Dumnezeu a răsplătit cucernicia şi dragostea cu care ai îndurat toate suferinţele săvârşind nenumărate minuni cu moaştele tale, care atunci când au fost găsite emanau un parfum plăcut mirositor. Da-mi şi mie harul să fiu în viaţă o plăcută mireasma a lui Cristos în mijlocul lumii stricate şi să duc pe cât mai mulţi pe drumul mântuirii prin pildă şi rugăciunea mea. Amin”.