Două zile libere pe an pentru mers la doctor, chiar dacă nu ești bolnav

Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru promovarea screening-ului, pusă recent pe masa senatorilor, este semnată de 48 de parlamentari, majoritatea de la PNL și PSD - printre care se numără și doi foști miniștri ai Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu și Nelu Tătaru – și are ca scop depistarea precoce a bolilor, prin promovarea screening-ului. 

Analize și investigații regulate, chiar și în lipsa unor simptome

Conform Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, „prin screening se înțelege examinarea inițială de prezumție sau stabilirea existenței reală a bolilor sau a altor caracteristici biologice ori comportamentale într-o populație, care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație în scopul descoperirii precoce și evidențierii lor într-un stadiu incipient”.

Screening-ul regulat pentru diverse afecțiuni grave, cum sunt cele oncologice, cardiovasculare sau diabetul reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a detecta bolile într-un stadiu precoce, când tratamentul este mai simplu și mai eficient pentru pacient și mult mai puţin costisitor pentru sistemul medical. 

În prezent, accesul la serviciile medicale preventive este „limitat, inechitabil și neuniform din punct de vedere al calității serviciilor”, spun inițiatorii proiectului legislativ, în expunerea de motive, precizând că „doar 27% din femeile de vârstă 25-64 ani au acces la servicii de screening pentru cancerul de col uterin, 7% din femeile de vârstă 50-69 ani au efectuat o mamografie (2% în cazul femeilor cu venituri scăzute), 6% din populația 50-74 ani are acces la examene de depistare a cancerului colorectal”. 

Cu toate acestea, ținta pentru anul 2030 stabilită prin Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2023 - 2023 este remarcabilă, arată autorii legii: furnizarea intervențiilor de depistare precoce/screening populațional pentru problemele majore de sănătate (pentru fiecare tip de depistare precoce/screening) pentru cel puțin 50% din populația eligibilă. 

Pentru atingerea țintei asumate, „este nevoie de înlesnirea accesării serviciilor de screening, de promovarea din timp a acestora”, spun inițiatorii, precizând că „ulterior acestei modificări legislative vom introduce treptat în legislația românească reglementări privind accesarea neîngrădită și justă a acestor servicii de către fiecare cetățean român asigurat".

Nu vor putea fi scăzute din concediul de odihnă

Prin urmare, cei 48 de parlamentari propun acum instituirea următoarelor drepturi, atât pentru angajații din mediul public sau privat, cât și pentru cadrele militare, elevi și studenți:

• „două zile libere într-un an calendaristic pentru efectuarea screening-ului, care nu se includ în durata concediului de odihnă, acordate și plătite de angajator, la cererea angajaţilor din sistemul public și privat;

• două zile de scutire de frecvenţă într-un an calendaristic pentru efectuarea screening-ului, acordate de unitățile de învăţământ preuniversitar, respectiv de instituțiile de învăţământ superior, la cererea elevilor, respectiv a studenților;

• două zile de permisie într-un an calendaristic pentru efectuarea screening-ului, acordate de unitățile militare, la cererea cadrelor militare în activitate, a soldaţilor și a gradaţilor profesionişti”.

„Menționăm că funcționarii publici au dreptul la o zi liberă plătită pentru efectuarea controlului medical anual, acest drept fiind stabilit prin lege. Spre deosebire de funcționarii publici, salariații au acest drept numai dacă este stabilit prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, se precizează în expunerea de motive. 

Ce sancțiuni riscă angajatorii și școlile care încalcă acest drept

De asemenea, inițiativa stabilește cadrul procedural necesar realizării acestor drepturi, precum și sancţiunea aferentă. 

Astfel, cererile către angajator/unitate de învățământ vor trebui să conțină mai multe variante de programare a zilelor libere și vor trebui depuse cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de prima opțiune de programare. 

„Angajatorul, unitatea de învățământ preuniversitar, instituția de învățământ superior, respectiv unitatea militară, după caz, este obligat să aprobe cererea pentru acea opțiune de programare care nu îi afectează activitatea în mod semnificativ”, stipulează proiectul de lege.

Dacă nu vor acorda cele două zile libere salariaților pentru a merge la controalele medicale preventive, angajatorii vor risca să fie amendați cu sume cuprinse între 500 și 2.500 de lei. „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii de muncă”, prevede actul normativ. 

Adeverința de screening, eliberată de medicul de familie

Documentul condiționează acest nou drept al salariaților și elevilor. Mai exact aceștia vor trebui să facă dovada efectuării screening-ului. 

„Dovada efectuării screening-ului se face cu adeverința de screening eliberată de medicul de familie”, conform proiectului, iar salariatul va fi obligat să depună această hârtie în cel mult 10 zile lucrătoare de la data efectuării screening-ului.
 

Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sunt mandatate să elaboreze normele de aplicare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, şi Guvernul să le aprobe. 

„Controlul medical anual este necesar pentru a monitoriza starea generală a sănătății unei persoane. În schimb, investigația de screening este mult mai complexă și necesită o abordare generală, aplicabilă fără discriminări. Este un instrument win-win pentru angajator şi forța de muncă, prin diminuarea numărului de concedii medicale”, se arată în expunerea de motive.