Caloianul, în circuit turistic

Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia vă invită joi, 14 mai, să luaţi parte la evenimentul "(S)Caloieni... după caloieni cu paparude".

Organizatorii spun că obiceiul Caloianului, cunoscut în popor şi sub numele de Scaloian, Ene-lene, Muma ploii sau Tatăl Soarelui, este sărbătorit, în multe sate din Câmpia Bărăganului, în a treia săptămănă după Paşte. În alte locuri din România, sărbătoarea Caloianului nu este legată de o zi calendaristică anume, ci doar de fenomene extreme ale naturii, neprielnice agriculturii.

Pentru că acest personaj misterios, despre care mulţi dintre noi nu aflăm decât din poveştile bunicilor, este considerat Zeul vegetaţiei. Iar oamenii îl invocă după ce termină semănatul de primăvară.

În zonele unde se păstrează obiceiul, copiii sau fetele tinere din Muntenia, Dobrogea şi Oltenia, chiar din Bucovina sau de dincolo de Prut aşteptau ultimele zile ale semănatului, pentru a realiza, din lut sau din materiale textile, o păpuşă împodobită cu coji de ouă păstrate cu sfinţenie de la Paşte.

Ritualul este complex şi numai dacă îi eşti martor îl poţi înţelege cu desăvârşire. Alaiul fetelor sau al copiilor - din cortegiu nu trebuie să lipsească niciodată o femeie în vârstă - îl însoţeşte pe Caloian pe ultimul drum. Sunt urmate cu stricteţe toate cutumele înmormântării - păpuşa este aşezată într-o cutie, simbolizând sicriul, fetele bocesc, băieţii poartă candele din care mirosul iute de tămâie se împrăştie peste tot în jur.

La Ghimpaţi şi Poiana din judeţul Ialomiţa, Caloienii sunt bociţi şi privegheaţi în noaptea de marţi până miercuri seara, iar pe dealurile din apropiere sunt aprinse focuri.

În satele din Câmpia Bărăganului, obiceiul se petrece, calendaristic, la dată fixă, în a treia săptămână după Paşte. Marţi, 12 mai, Caloienii făcuţi din lut şi împodobiţi cu coji de ouă şi cu flori vor fi plimbaţi şi bociţi prin sat de cete de copii (uneori chiar de adulţi întorşi de la plug). Alaiul funerar invocă ploaia pentru fertilitatea ogoarelor şi cântă următoarele versuri:

"Caloiene, Caloiene/Du-te-n cer şi cere
Să deschidă porţile
Să sloboadă ploile
Să curgă ca grânele
Zilele
Şi nopţile
Ca să crească grânele"

Caloienii sunt îngropaţi în lanurile de grâu verzi, iar joi dimineaţa, 14 mai, acelaşi alai grijuliu scoate păpuşa din pământul afânat. Ulterior, Caloienii sunt aruncaţi în trei fântâni aflate în curţile unor oameni "cu casa-ntreagă" (întemeiată dintr-o singură căsătorie) sau sunt aşezaţi cu grijă pe luciul unei ape curgătoare, pentru a pluti în linişte în viaţa de apoi.

Odată îndeplinite toate îndătoririle, cortegiul funerar primeşte o masă pe cinste, denumită "pomana Caloianului", unde sunt servite, cu precădere, plăcinte cu brânză şi ouă.

Ritul morţii şi al îngropării păpuşii apare ca o expresie a mitului regenerării prin moarte. Moartea şi învierea Caloianului amintesc, uneori până la identitate, de mitul lui Isis şi Osiris. Obiceiul este asociat, în zonele secetoase, cu aşa-numita chemare a Paparudelor, fetiţe desculţe, cu părul despletit, împodobite cu frunze de bozie, de brusture şi cu flori de soc şi însoţite adesea de o femeie cu un sugar în braţe.

Paparudele bat din palme şi joacă în ritmul incantat al rugii pentru ploaie curată, fără piatră, pentru sănătate şi belşug:

"Paparudă, rudă
Vino de ne udă!
Cu găleată nouă,
Dă, Doamne, să plouă!"

Oamenii ud paparudele şi pe femeia care le însoţeşte, zicând: "Cum îi curge laptele când alăptează, aşa să curgă şi ploaia!".

 

Programul manifestării organizate de Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia (MNA):

Ceremonialul Caloienilor şi al Paparudelor
­ Ora 9:30: Sosirea grupurilor de copii la MNA
­ 9:30-10:30: Pregătirea Caloienilor
­10:30-11:30: Alaiul Caloienilor şi al Paparudelor pe B-dul Matei Basarab
­12:00: Întoarcerea la MNA. Pomana Caloianului
­12:30-13:00: Taraf "Doina Bărăganului" (hore şi sârbe din câmpie)

La sediul MNA, între orele 10:00 şi 17:00
Expoziţie "Ritualuri agrare ­ (S)CALOIENII"
Gală de filme documentare

 

CALOIANUL
Neică Ene Caloiene,
Ce-ai mâncat de te-ai umflat,
Ou de raţă-ncondeiat
Plesnir-ar cin' ţi l-a dat

Neică Ene Caloiene
Ce-ai băut de te-ai urât
Apă din puţ părăsit
Plesnir-ar cin' l-a zidit

Neică Ene Caloiene
Toţi flăcăii sunt la plug
Numai tu stai în coşciug
Toţi flăcăii sunt la coasă
Numai tu eşti mort în casă
Toată lumea e la nuntă
Numai tu cu flori pe burtă.

Neică Ene Caloiene
Cărărucă din vale
Bătută de-o fată mare
Şi de-un voinicel călare
Cărărucă din obor
Creşte iarbă şi mohor.

Neică Ene Caloioene
Deschide portiţele
Să intre fetiţele
Deschide obloanele
Să intre cocoanele

Neică Ene Caloiene
Deschide uşile
Să intre mătuşile
Să curgă ploiţele
Să crească grâniţele
De când ploaia n-a plouat
Şi pământul s-a uscat
Deschide poarta cea mare
Să curgă ploaia cea tare.

Neică Ene Caloiene
În grâu ai fost îngropat
Şi mă-ta te-a căutat
Prin pădurea verde deasă
Cu inima friptă, arsă
Prin pădurea verde rară
Cu inima friptă, amară.

Neică Ene Caloiene
Ţi-am vândut cămăşile
Să-ţi facem pomenilor
Ţi-am vândut şi pălăria
Ca să-ţi facem datoria.

Paparudă, rudă, rudă
Vino, vino de ne udă
Cu găleata nouă
Dă, Doamne, să plouă.

Nu ne dă cu strachina
Că e rău de paguba
Să ne dai cu ciuru'
Ca să crească mare grâu'.

Miloşeşti, jud. Ialomiţa
1997