De Paşte în Maramureş, pe urmele civilizaţiei lemnului

Cei care aleg Maramureşul pentru a-şi petrece sărbătorile tradiţionale sunt atraşi de frumuseţea acestui ţinut de poveste şi de oamenii deosebiţi. Pentru că aici s-au păstrat tradiţiile de secole, arhitectura specifică acestei zone şi acea pace sufletească ce pare a fi desprinsă din poveştile cu zâne. Maramureşul mai este cunoscut, atât pentru români, cât şi pentru străini, ca singurul ţinut din lume unde până şi cimitirul poate fi vesel. Celebrul, deja, Cimitir Vesel de la Săpânţa uimeşte vizitatorii din întreaga lume şi este mereu „vedeta” târgurilor de turism internaţionale la care participă expozanţi din ţara noastră.

Pentru o minivacanţă reuşită, turiştii pot combina odihna cu gastronomia locală şi cu excursii de o zi, fie la Săpânţa, fie la o plimbare cu mocăniţa, fie pentru a vizita bisericile de lemn, dintre care unele sunt monumente pe lista internaţională UNESCO. Tot aici se fac şi excursii călare, pentru cei care se-ncumetă, şi chiar tratamente balneoclimaterice şi de recuperare. Civilizaţia lemnului pare a dăinui în această zonă, pe care şi-a pus amprenta cu secole-n urmă. Opt biserici de lemn din Maramureş sunt incluse în patrimoniul cultural mondial. Toate au câteva particularităţi comune, fiind vechi de peste 400 de ani şi reprezentative pentru specificul arhitectural al zonei. Sunt înguste, înalte, cu turle suple şi lungi, iar tehnica îmbinării lemnului este specifică. Acoperişul este de şindrilă şi conţine ornamente specifice acestei regiuni. Circuitele patrimoniului UNESCO leagă cele nouă localităţi în care au fost ridicate bisericile: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti.

Pe lângă cele opt biserici, în patrimoniul UNESCO al Maramureşului este şi un om: Badea Nicolae Piţiş, cioban-rapsod, unul dintre cei zece români declaraţi în anul 2012 „păstrători“ ai tradiţiilor populare ale umanităţii.

Cu mocăniţa, pe drumuri de munte

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Cele mai frumoase circuite turistice în Maramureş se fac pe Valea Vaserului. Valea Izei, Borşa, Cascada Cailor, Vârful Pietrosu şi Mănăstirea Pietroasa. O excursie cu mocăniţa începe de la Vişeu de Sus, oferindu-le turiştilor o întoarcere-n timp, într-o lume de poveste. Traseul cu mocăniţa se parcurge în două ore, la urcare, iar vizitatorii au parte de o oprire pentru a se bucura de bucatele tradiţionale maramureşene. Plecarea de dimineaţă este la ora 9.00, iar pentru masă au o oră şi jumătate, astfel încât să fie apoi pregătiţi de alte două ore de mers, la întoarcere masa şi încă două ore coborârea. Dacă se pleacă la ora 9.00 de la Vişeu de Sus, excursia se termină la ora 14.00. Preţurile sunt diferite, în funcţie de pachete: cu sau fără masă, cu reduceri pentru diverse categorii de turişti. Iar plecările se fac în funcţie de numărul de turişti: poate fi un singur tren într-o zi, atunci când sunt mai puţini doritori, dar în zilele cele mai aglomerate se ajunge la patru trenuri, cu cinci vagoane fiecare.

Cimitirul Vesel de la Săpânţa

Pentru mulţi dintre turiştii români sau străini care ajung în Maramureş, principalul punct de oprire este Cimitirul Vesel. Povestea acestui muzeu atipic în aer liber a-nceput în anul 1935, când meşterul Stan Ioan Pătraş, care sculpta în lemn, a aşezat pe cruci primele versuri umoristice, compuse la persoana întâi. Sunt epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greşeli gramaticale şi foarte apropiate de graiul arhaic. La început, meşterul sculpta în jur de zece cruci pe an, în lemn de stejar. În anul 1936 şi-a perfecţionat stilul, iar crucile au devenit mai înguste şi au apărut figurile sculptate în relief, în culori vii. Casa memorială a meşterului care a pus Săpânţa pe harta internaţională a turismului, cu numai două camere mici, se află la circa 200 de metri depărtare de Cimitirul Vesel.

Localităţile de poveste din cele patru „ţări”

Maramureşul atrage în primul rând prin civilizaţia rurală, patrimoniul cultural şi cadrul natural, iar din punct de vedere etnografic este împărţit în patru „ţări”: Codru, Chioar, Ţara Lăpuşului şi Maramureşul Istoric sau Ţara Maramureşului. Fiecare zonă se deosebeşte de celelalte prin hori, joc şi port. Coloana vertebrală a Ţării Maramureşului este Valea Izei, iar Botiza, Bârsana, Poienile Izei, Bogdan Vodă, Dragomireşti şi Sălişte alcătuiesc un adevărat muzeu al satului viu. Prinţul Charles a cumpărat şi aici mai multe case de patrimoniu, în satul Breb. Anual, Maramureşul este vizitat de peste 260.000 de turişti, în ultima perioadă, iar mulţi preferă circuitele turistice care leagă această zonă istorică de Bucovina. 

Tratamente cu apă sărată şi aer ionizat

La Ocna Şugatag se tratează cu apă sărată afecţiunile reumatismale degenerative, articulare, neurologice periferice şi cele ginecologice. Se fac procedurile balneatice cu ape minerale, dar şi hidroterapie, kinetoterapie, masoterapie, băi galvanice, aplicaţii cu parafină, terapie respiratorie, electroterapie, magnetoterapie, ultrasunete, solux, laser, kinetoterapie de grup, toate sub supravegherea personalului medical, în bazele de tratament. Tot aici, aerul bogat în ioni negativi este benefic relaxării şi recuperării, mai ales după lungi perioade petrecute în agitaţia marilor aglomeraţii urbane.