În era vitezei și a tehnologiei, prinși în vâltoarea evenimentelor de zi cu zi și mai mereu grăbiţi, spunem, din când în când, că ne dorim să fugim în munţi. În astfel de momente căutăm liniștea și relaxarea în mijlocul naturii, iar în inima țării sunt atât de multe locuri frumoase, încât pare greu să alegi destinaţia. Peșteri, cascade şi chei, care mai de care mai frumoase, mai mult sau mai puțin cunoscute, sunt doar câteva motive să călătorești în Apuseni, acea parte a țării mai puțin atinsă de modernizare, care te încântă cu peisaje şi bogății fel de fel.
Apuseni, tărâmul peşterilor
Apuseni reprezintă un areal geografic, etnografic și turistic foarte vast, iar promovarea de care se bucură este cât se poate de variată. Există obiective care au devenit cunoscute în ultimii ani, dar și altele știute încă de la începutul secolului al XX-lea, odată cu zorii turismului în această zonă. Spre exemplu, Peștera Meziad, una dintre perlele Apusenilor, a fost prima peștera amenajată pentru turism, în anii '90, de către Czaran Gyula, proprietar de pământuri și specialist în turism, şi este și astăzi o destinație turistică importantă. Peștera Urșilor, descoperită în anii '80, se bucură de o consistentă notorietate. Peștera cu Cristale din Mina Farcu, o bijuterie a peșterilor din România, unde oricine poate vedea cristalele de peșteră, a intrat recent în circuitul turistic și este cunoscută mai ales datorită eforturilor făcute pentru promovarea ei de cei de la Centrul Pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor. „Noi promovăm cele două peșteri pe care le avem în administrare: Peștera cu Cristale din Mina Farcu și Peștera Meziad. Alături de acestea, fiindcă am reușit să introducem Munții Pădurea Craiului pe lista scurtă a eco-destinațiilor din România, ne-am propus, firește, să promovăm și acest colţ de rai al Apusenilor. Grație proiectelor pe care le-am câștigat, am dus în lume, prin Norvegia, Anglia, la târguri de turism și cu ajutorul celor care au fost deja pe la noi, informații despre frumusețea acestor locuri, despre posibilitățile de recreere pe care ele le oferă, despre delicioasa bucătărie locală, tradiții, biserici de lemn, peisaje. Toate acestea fac din acest loc unul unic în România și în lume” spune Florin Budea, PR al CAPDD Bihor.
BOGĂȚIILE DIN SUBTERAN ALE APUSENILOR
- Peștera Poarta lui Ionele
- Peștera Pojarul Poliței din Gârda de Sus
- Peștera Ghețarul de la Focul Viu>
Aventură şi adrenalină
Posibilitățile de cazare în Apuseni sunt multe și diverse, de la moteluri și cabane până la hoteluri. Cele mai căutate sunt cele de pe cursul Crișului Repede, de pe Valea Iadului ori cele din zona localităților Roșia și Remetea. Multe dintre acestea oferă oaspeților produse tradiționale preparate în casă după rețetele locale. „În zona Vârtop –Arieșeni sunt multe unități de cazare. De lăudat este inițiativa de asociere a unităților din Vârtop, care nu numai că există ca operatori economici, dar și vor să facă ceva împreună pentru zonă. Mai sunt aici câteva pensiuni care se inspiră arhitectural din stilul de munte românesc. De fapt, asta ne dorim, să încercăm să rămânem autentici”, explică Raluca David, coordonator al PadișFest, eveniment aflat la a doua ediție și în cadrul căruia, și anul trecut, și anul acesta, s-au organizat dezbateri despre turismul în Parcul Natural Apuseni, în special în zona Padiș.
Ce vizităm în Apuseni
Într-un top al celor mai frumoase obiective turistice este defileul Crișului Repede cu împrejurimile sale. Aici, turiștii se pot bucura din plin de natură practicând sporturi precum rafting, via-feratta sau mountain bike. Există, de asemenea, două peșteri amenajate special pentru turiștii care își doresc o excursie inedită spre centrul pământului, în condiții de maximă siguranță.
„Încurajăm dezvoltarea turismului de tură, cu rucsacul în spate. Există o sumedenie de trasee marcate la dispoziția călătorilor, sau cicloturismul, pentru care avem, la fel, trasee marcate și trasate prin GPS”, Florin Budea, Centrul Pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor.
Iubitorii de adrenalină pot merge în Arieșeni, unde s-a deschis recent „Scorbura Moțului”, parc de aventură cu tiroliană, panou de cățărare, tir cu arcul și patinoar pe timpul iernii. „Eu însă recomand altceva: haideți să ieșim de pe potecile cunoscute. Hai să ne provocăm puțin și să urcăm până pe Vârful Bihorul. Cele mai frumoase fotografii ale mele din Apuseni sunt de pe creasta dintre Vârful Bihorul, zis și Cucurbata Mare (Dovleacul Mare), și Vârful Piatra Grăitoare. Câte legende în spatele acestor denumiri cu gust local! Dacă dormim o seară în Arieșeni, să ne antrenăm la panoul de cățărare și a doua zi să o luăm în sus, pe poteca de pe Drumul Fusului, să ajungem pe piciorul nostru la Ghețarul Scărișoara. Dacă vrem să vedem Padișul, ce-ar fi să îl vedem de pe cal? Sau hai să urcăm până sus, pe Pietrele Boghii, tot în Padiș, și de acolo să vedem cât de multă pădure încă mai avem, cât e de frumoasă și cât de mult ne dorim să o avem și pe viitor!", este sfatul dat de Raluca David, cea care cunoaște perfect aceste locuri.
La mare căutare sunt și tradițiile populare unice. Oamenii pot vedea, spre exemplu, meșteșugarii care dau viață lutului alb de la Vadu Crișului sau cum se face vioara cu goarnă. Inedite sunt și morile de apă făcute cu atâta dibăcie de moți sau bisericile lor monument.
CELE MAI VIZITATE OBIECTIVE TURISTICE DIN APUSENI
Ghețarul de la Scărișoara
Cetățile Ponorului
Lacul Tarnița
Cheile Turzii
Mânăstirea Râmeț
Cetatea Secuiului din Remetea>
Cu grijă faţă de natură
Parcul Natural Apuseni, Munții Pădurea Craiului, Munții Codru-Moma sau Munții Trascău sunt toate zone protejate. Așa că administratorii și promotorii sunt preocupați, în primul rând, ca aceste destinații să rămână cât mai ferite de intervenția omului. Iar singurul turism care se poate realiza în interiorul Parcului este cel responsabil, cu impact cât mai redus asupra mediului. Administrația Parcului Apuseni, împreună cu autoritățile locale și județene și Garda de Mediu au concluzioant că întreaga zonă Padiș trebuie promovată exclusiv ca o destinație de ecoturism. Așadar, cei care vor să călătorească în aceste locuri pot face doar trasee turistice, ski de tură, turism ecvestru și pe bicicletă sau campare. „Ideea noastră ar fi dezvoltarea unui turism responsabil, dedicat drumețiilor, speologilor, iubitorilor naturii și nu "maselor". Apusenii sunt, înainte de orice, o chestiune de suflet! Nu ne dorim să asistăm la un fenomen de masificare a turismului în zonă. Conceptul pe care noi pariem mizează pe calitate, nu pe cantitate. Ne-am dori ca experiențele oaspeților noștri să însemne mult din punct de vedere calitativ, să fie memorabile și să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei. Acești munți trebuie să rămână o oază de liniște și frumusețe, un loc în care "exploatarea" turistică să nu își pună amprenta urâtă asupra oamenilor și a modului lor tradițional de viață. Prin tot ceea ce am încercat noi să facem, prin programele și proiectele noastre, am susținut dezvoltarea unui turism care să fie prietenos cu oamenii locurilor și cu lumea lor. Nu ne putem imagina hoteluri de sute de locuri construite în Padiș, de exemplu. Sigur, se poate face asta, dar ar fi păcat, mare păcat!”, mai susține Florin Budea.
Cele mai populare obiective
Peștera Urșilor, Arieșeni, Vârtop, Gârda și Ghețarul de la Scărișoara sunt destinații promovate puternic și în care se practică turismul la scară largă. Pe lângă acestea, mai este zona Padiș, explorată în special de cunoscătorii muntelui și de speologi. „Eforturile de a promova Padișul ca atare și de a atrage atenția asupra protejării zonei sunt încă la început. Prin PadișFest ne-am dorit să contribuim la aceste eforturi, de aceea am propus mottoul PadișFest: „Împreună Pentru Turism Responsabil”. Celor care călătoresc în zona Parcului Natural Apuseni le recomand un lucru: să nu uite că și generațiile viitoare vor dori să se bucure de aceiași munți sălbatici. Asta înseamnă să ne alegem cazare în pensiuni prietenoase cu mediul, să mâncăm alimente locale pentru a încuraja localnicii să trăiască din turism, nu din despădurit, să lăsăm mașina în parcare și să urcăm pe picioarele noastre. E mai sănătos și pentru noi, și pentru munte! Pe scurt, să ne bucurăm de Munții Apuseni ca turiști responsabili!”, conchide Raluca David.