Am auzit atât de des faptul că betonul este principalul vinovat pentru atmosfera sufocantă pe timpul verii în oraşele noastre încât am început să observ mai cu atenţie ce se întâmplă în jurul meu, să văd care este realitatea.
În primul rând, am constatat că cea mai mare parte a căldurii este emanată la nivelul străzilor care sunt astfaltate şi nu betonate. În al doilea rând, am realizat că fără beton nu se poate concepe nici un tip de construcţie modernă, fie aceasta din categoria clădirilor rezidenţiale sau a celor industriale sau de infrastructură. Degeaba blamăm betonul pentru că fără el nu ar exista confortul civilizaţiei actuale.Gândiţi-vă numai la faptul că de la baraje, centrale de apă, poduri, staţii de epurare a apei până la fabrici, spitale, şcoli şi case betonul este nelipsit. Chiar şi pentru o simplă casă din lemn este nevoie de fundaţie la care se foloseşte betonul.
COMPOZIŢIE NATURALĂ
Dar deseori un produs artificial este catalogat ca fiind dăunător. Haideţi însă să enumerăm doar câteva produse care sunt fabricate, dar materiile prime, de bază din care sunt produse sunt naturale: sticla, linoleumul, faianţa, gresia, cărămida etc. Este o listă care poate fi făcută foarte rapid de oricine numai dacă priveşte cu atenţie la ceea ce are în jurul său în propria casă. Surprinzător sau nu, dar betonul face parte şi el din categoria materialelor care au la bază compuşi naturali.
Conform CIROM - Patronatul din industria cimentului şi a altor produse Minerale pentru construcţii din România - betonul este 100% natural. El este obţinut prin amestecul cimentului (care are la bază şi calcarul şi argila) cu nisip, pietriş, aditivi şi apă. Astfel, în urma unui proces tehnologic complex se obţine cel mai utilizat material de construcţie din lume: betonul.
În Uniunea Europeană, statistica întocmită de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Ciment, care include 27 de ţări membre printre care şi România, şi un membru asociat, arată că în anul 2007 consumul de beton pe cap de locuitor european a fost de 528 kg. Chiar şi în contextul crizei economice, care a început să se simtă încă de la jumătatea anului 2008, spre exemplu la noi în ţară consumul de beton pe cap de locuitor a fost de 516 kg. Asta înseamnă că s-au făcut şi lucrări mari de anvergură şi nu reflectă numai consumul de beton din sectorul rezidenţial.
CASE DIN BETON
Specialiştii din industria cimentului aduc argumente în favoarea construirii şi folosirii betonului în sectorul construcţiilor de case. Ei susţin că betonul este un material 100% natural, reciclabil, versatil şi durabil, iar în producerea sa se folosesc tehnologii nepoluante cu un consum scăzut de energie (obţinută mai nou inclusiv cu deşeuri provenite din alte sectoare de producţie). Iar în privinţa caselor realizate integral din beton, specialiştii susţin că acestea ar fi mult mai eficiente la condiţiile climaterice în continuă schimbare.
Astfel, o casă din beton nu ar consuma multă energie pentru a fi răcită vara (cu aer condiţionat) sau încălzită pe timp de iarnă. Şi asta datorită masei termice caracteristice betonului care face din acest material unul stabil termic. Poate înmagazina căldura provenită din surse naturale, iar aceasta poate fi folosită pentru a asigura confortul termic al casei.
Consumul de energie pe timp de iarnă poate scădea astfel cu 2%-15%, în funcţie de cum este proiectată şi dotată locuinţa. Mai mult, betonul atenuează fluctuaţiile de temperatură la interior, memţinând o temperatură uniformă în toate încăperile, indiferent de anotimp. Vara, cu ajutorul unui sistem de ventilaţie naturală bine conceput, consumul de energie pentru a obţine răcoarea scade şi cu 50%. Dar există şi sisteme de construcţie în care zidurile din beton asigură răcoare vara, fără aer condiţionat şi căldură iarna cu un consum mic de energie. Deci, betonul este un material eficient şi prietenos mediului.
INFO
România este membră cu drepturi depline a Asociaţiei Europene a Producătorilor de Ciment şi se conformează la toate directivele şi standardele din industrie. Mai nou s-au înmulţit staţiile ecologice de producţie a cimentului. La noi există nouă unităţi de producţie a cimentului care aparţin, conform CIROM, următorilor producători internaţionali: Carpatcement Holding (Heidelberg Cement Group din Germania) care deţine unităţile de producţie din Deva, Bicaz şi Fieni; Holcim România (Holcim - Elveţia), cu fabrici de ciment la Aleşd, Câmpulung Muscel şi Turda; Lafarge Ciment România (Lafarge - Franţa), care deţine fabricile de ciment Medgidia, Hoghiz şi Tg.Jiu.