Este de-ajuns să aruncaţi o privire la noile case construite în special în zona rurală, ca să constataţi că sunt de-a dreptul uriaşe. Cel puţin două etaje, pe lângă parter şi mansardă, par a fi deja un standard pentru famiile care au copii.
Astfel de case nu numai că ajung să coste mult încă din faza de şantier, dar devin ineficiente o dată cu trecerea timpului şi vor necesita bani din ce în ce mai mulţi pentru întreţinere şi asigurarea confortului de zi cu zi.
RISCUL DE A FI PREA MARE
Suprafeţele mari de la interior nu sunt de cele mai multe
ori bine gândite. Şi totul porneşte de la o mentalitate greşită. Tinerii părinţi
vor ca printr-un singur efort consistent, acela de a investi în propria casă, să
rezolve viitorul întregii familii şi să-şi câştige un statut social în faţa
comunităţii din care fac parte prin mărimea clădirii. Pentru că a avea camere
mari la interior înseamnă a construi mai mult şi a avea în final şi un exterior
supradimensionat. Megalomania însă nu va ţine nici familia unită şi nici banii
în bancă. Ea se plăteşte zi de zi şi lasă în urmă numai dezamăgiri. Chiar dacă
nu sunteţi specialişti e bine să cunoaşteţi care este acea măsură bună în toate
cu privire la modul în care urmează să vă faceţi casa. De restul se vor ocupa
arhitecţii şi designerii. Dar dacă nu ştiţi ce vreţi, foarte uşor ajungeţi să vă
păcăliţi prin a construi o casă prea mare, cu atât mai mult cu cât nu aveţi o
corectă percepţie asupra dimensiunilor spaţiilor interioare. Aşadar, haideţi să
vă dezvăluim câteva din secretele unei case eficiente, frumoase şi
confortabile, ideală pentru o familie cu doi copii. De la acest etalon puteţi
face voi ajustările necesare atunci când nevoile şi situaţiile speciale ale
familiei o cer.
EXEMPLU REUŞIT
Pentru o familie e suficient o casă cu 150-160 mp utili desfăşuraţi
pe două niveluri, din care al doilea este mansardat. Cea mai mare parte a
timpului petrecut împreună de membrii familiei se desfăşoară în zona de zi,
aflată la parter. Constructorii propun ca această zonă de zi să fie deschisă,
practic, într-un spaţiu mare, care poate însuma circa 50 de mp, să se afle bucătăria
(15 mp la care e bine de adăugat 3 mp pentru cămară sau anexă dedicată
centralei termice), locul de luat masa şi livingul (ambele circa 35 mp).
Când există copii în familie, dar nu numai, la interior, imediat după intrarea în casă e foarte bine venit un grup sanitar (fără duş – 4 mp). De foarte multe ori, oamenii se grăbesc să intre în casă doar pentru că anumite nevoi fiziologice îi zoresc. O astfel de dispunere în plan ajută şi la orientarea oricărui oaspete aflat pentru prima dată în vizită. Un alt spaţiu important este cel al holului de la intrare – circa 12 mp. Trebuie să fie spaţiu suficient pentru depozitarea hainelor, dar şi pentru a evita aglomerarea, mai ales când toţi membrii familiei se îmbracă/dezbracă în acelaşi timp.
La etaj sunt dispuse dormitoarele, dar cele destinate copiilor trebuie să fie mai mari – circa 17 mp, faţă de 14 mp suficienţi pentru dormitorul matrimonial, care poate comunica direct cu dressingul de 9 mp şi o baie mică de 4 mp. Baia de la etaj, circa 14 mp, trebuie să fie funcţională pentru doi indivizi, deci cu lavoar dublu. Holul de aici poate fi mai mic – circa 7 mp. Deci o casă concepută la scară umană, cu spaţii nu mai înalte de 3 m şi suficient de generoase pentru confortul de zi cu zi.
AVANTAJUL SPAŢIILOR DESCHISE
Zona de zi este foarte practică a fi un spaţiu mare,
deschis, în care bucătăria, sufrageria şi livingul să fie identificate numai
după mobilă, mai ales când aveţi copii, pentru că ei pot fi supravegheaţi tot
timpul, chiar şi numai în prezenţa unui singur părinte. De asemenea, e
important ca bucătăria şi livingul să aibă ferestrele spre grădină, iar acestea
să fie mari. Aşa se pot supraveghea copiii, chiar dacă adulţii trebăluiesc la
interior.