x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Arhondaricul Rohiei

Arhondaricul Rohiei

de Mara Raducanu    |    Anna Borca    |    01 Noi 2006   •   00:00
Arhondaricul Rohiei
POPASURI MONAHALE - MANASTIREA SFANTA ANA
Targul Lapus. De aici si pana la Manastirea Sf. Ana, din Rohia, destinatia noastra, sunt 10 km. Drum asfaltat. Am pornit, la pas, pe sosea. Pe alocuri, paduri de fag si de stejar. Ajungem in satul Rohia, pe care-l strabatem tot cu piciorul. La iesirea din sat, deasupra drumului, se arcuieste o poarta din zid. I se spune "Poarta din sat". Acoperis din sindrila si cele sapte icoane pictate pe zid dau veste calatorului ca paseste pe un alt taram. Pana la manastire mai sunt doi kilometri. Drumul se ingusteaza. Meandrele lui ne poarta pe "Dealul Viei", printr-o padure deasa, spre manastire. La intrare, o impresionanta poarta maramureseana. Curtea manastirii este animata de multime: peste 50 de persoane venite sa afle, spre a-si tamadui boalele trupesti sau sufletesti, calea catre Cel de Sus. Un enorias ne spune ca acestea urmeaza sa fie primite de egumenul Pantelimon Ilies, spre a le lumina. Ne surprind chipurile destinse, neincrancenate ale "nevoiasilor". O femeie cu o tinuta ingrijita ni se confeseaza: "De patru ani vin aici. Aveam o mare problema si m-am rugat la icoana facatoare de minuni. Cand am ajuns acasa, la Cluj, am simtit schimbarile benefice. De atunci, impreuna cu sotul meu, venim in fiecare an sa-i multumim Domnului".

Egumenul Pantelimon Ilies

Intr-un ragaz al egumenului Ilies, ii spunem rosturile noastre. Figura blanda, privirea calda, vocea calma si melodioasa indeparteaza timiditatea noastra. La intrebari primim informatii precise:

"Manastirea noastra este tanara. Are doar 80 de ani, fiind ridicata in anul 1926. Suntem 18 vietuitori. De la trebile bucatariei pana la trasul clopotelor, toate muncile se fac prin rotatie de catre calugari. Avem si o mica gospodarie din care obtinem strictul necesar atat pentru noi, cat si pentru oaspetii nostri. Inceputurile acestui lacas sunt legate de persoana preotului ortodox roman Nicolae Gherman (1877-1959), care a fost paroh in satul de la poalele Dealului Viei. Fapta sa de ctitor isi are obarsia in nenorocirea ce i s-a intamplat in noiembrie 1922: pierderea fiicei sale, Anuta, la doar 10 anisori. Semnificatia viselor pe care le avea dupa moartea pruncului i-a fost talmacita de o credincioasa din parohie, Floarea lui Ilie. Si ea avusese aceleasi vise. Asa a luat fiinta Manastirea Sf. Ana. Din durere si credinta", ne spuse egumenul, precizand autenticitatea faptului.

Il intrebam pe Sfintia Sa despre icoana facatoare de minuni, care aduce aici mii de pelerini. "Avem o icoana facatoare de minuni adusa de un calugar de la Sfantul Munte Athos. Dumnezeu lucreaza prin noi. Dragostea, credinta lor, a nevoiasilor, si rugaciunile noastre aduc implinire si vindecare. Voi da doar un exemplu: un profesor din Maramures a venit in carje, s-a rugat la icoana, iar cand s-a ridicat a constatat ca poate umbla fara sprijin. Minunea, la inceput, l-a speriat. Este unul din dreptcredinciosii nostri gazduiti in arhondaric. Avem mai multe cladiri unde oferim ospetie. Pentru cei intr-adevar nevoiasi facem aceasta fara bani."

Ospetia calugareasca

Impreuna cu parintele intram in trapeza, locul unde un calugar pregatea masa pentru vizitatorii care urmau sa locuiasca cateva zile in arhondaric. "Gatim de toate, si de dulce, si de frupt, ne spuse calugarul arhondar: ciorbe, pe care le dregem cu bulion si smantana, fasole cu carnaciori, sarmale din carne de vita si porc, dar si din carne de peste, cu pasat, peste prajit, chiftele cu sos, salate de cruditati si altele, respectand canoanele. Mancarea, aici, nu este un scop in sine. Dar, ea trebuie preparata pentru a ostoi nevoile trupului si a deschide sufletul spre meditatie."

Sihastrul Nicolae si "Jurnalul fericirii"

Ascultandu-l pe arhondar ne-am gandit la calugarul ortodox, fratele Nicolae, cel pe care dictionarele si enciclopediile ni-l fac cunoscut sub numele de mirean: N. Steinhardt.

Un asemenea loc - dumnezeiesc, am putea spune - a fost benefic pentru a putea scrie "Jurnalul fericirii", "Daruind vei dobandi", "Drumul catre isihie", "Dumnezeu in care spui ca nu crezi…", "Intre viata si carti", "Cartea impartasirii", "Calatoria unui fiu risipitor" si "Eseu romantat asupra izbanzii". Si ne-a venit in minte un citat pe care l-am descoprit intr-una din cartile sale: "A ierta este, in esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparand in consecinta ca inca o proba a prezentei suflului divin in faptura".

Loc binecuvantat

Astazi, prin reorganizarea Bisericii Ortodoxe Romane, Manastirea Sfanta Ana - Rohia se afla sub obladuirea canonica a Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului. Este situata in "Tara Lapusului", un colt pitoresc de lume, binecuvantat de Dumnezeu, aflat la circa 50 km de orasul Baia Mare si 43 km de orasul Dej.

Credinta si cultura

Biblioteca din cadrul Manastirii Sf. Ana dispune de aproximativ 40.000 de carti si reviste cu continut teologic si de cultura profana, cuprinzand, pe langa lucrarile in limba romana, un important fond in limbile germana si maghiara, precum si un numar de carti in limbile franceza, engleza si neogreaca.

Balmos manastiresc

Se pune la fiert apa cu putina sare. Branza de oaie se faramiteaza. Dupa ce a inceput sa dea in clocot, se toarna "in ploaie" malai. Se face o tocana (mamaliguta) mai moale. Se adauga si branza faramitata si se amesteca bine, doar intr-o directie, pana se desface de pe peretii oalei. Se rastoarna pe un fund de lemn si se mananca turnand deasupra si putina smantana.

Salata de rosii cu cimbru

Se spala trei rosii si se taie in patru. Cartofii se fierb si se taie rondele. Ceapa si ardeii se taie bucatele, iar branza, de oaie sau de vaca - cubulete. Toate se pun intr-un castron. Se toarna un pic de ulei, otet, se potriveste de sare, piper si se presara putin cimbru proaspat. Se amesteca si se lasa la rece.
×