Cu multă vreme in urmă, oamenii obişnuiau să sărbătorească inceputul unui an nou in apropierea solstiţiului de iarnă, la 25 decembrie, in ziua in care noi celebrăm astăzi Crăciunul.
Cu multă vreme in urmă, oamenii obişnuiau să sărbătorească inceputul unui an nou in apropierea solstiţiului de iarnă, la 25 decembrie, in ziua in care noi celebrăm astăzi Crăciunul. La sfărşitul secolului al XIX-lea, romănii au trecut şi ei intr-un an nou la 31 decembrie, instituind astfel "un obicei" care era cu şase secole in urma Europei Occidentale.
Doi bătrăni ninşi de ani
In legendele populare, apar două personaje distincte: Moş Ajun şi Moş Crăciun. Primul dintre ei este vechea divinitate protectoare a timpului, care asigură trecerea cu bine intr-un an nou.
In acelaşi timp, de Moş Ajun depind rodnicia cămpurilor şi bogăţiile din hambare. Pe de altă parte, Moş Crăciun este de sorginte creştină, unul dintre personajele cheie ale Naşterii lui Iisus, fiind stăpănul staulului care i-a adăpostit pe Maria şi pe Iosif.
In tradiţia populară, atăt Moş Ajun, căt şi Moş Crăciun capătă insuşirile unor oameni "in carne şi oase", aşa cum ar putea să fie orice gospodar. Amăndoi sunt foarte bătrăni, incărcaţi de ani, au părul şi barba albe ca zăpada. Se aseamănă unul cu altul ca două picături de apă şi impreună străbat lumea in lung şi in lat, impărţindu-le oamenilor bucurie şi daruri din desăgile lor incăpătoare. Moş Ajun le dăruieşte copiilor dulciuri, in special fructe, plăcinte, covrigi, prăjituri sau colaci. Moş Crăciun aduce jucării, imbrăcăminte şi ciuboţele.
E vremea colindelor
Incepănd cu două zile inainte de Crăciun şi pănă la Bobotează, copiii pleacă la colindat. Acest ritual are un caracter protector şi este incărcat de puteri miraculoase. Poveştile populare spun că pămăntul este mereu in pericol foarte mare şi doar de două ori se intămplă căte o minune şi acesta este salvat: de Paşti, atunci cănd se inroşesc ouăle şi de Crăciun, cănd soseşte vremea colindelor. Toiegelele folosite de copii la colindat sunt apoi infipte in mormintele străbunilor pentru a ţine departe de casă duhurile necurate.
Brioşe cu fructe
Ingrediente: o cană şi jumătate de făină, o cană de coacăze roşii, un pumn de stafide, o cană de lapte, o jumătate de cană de zahăr, un sfert de cană de unt topit, un ou, un vărf de cuţit de sare, un pliculeţ cu praf de copt, o lămăie.
Preparare: Intr-un bol mai inalt se amestecă făina, zahărul, sarea şi praful de copt stins cu puţină zeamă de lămăie. Intr-un alt vas se omogenizează laptele, untul topit şi oul. Se toarnă această compoziţie peste cea cu făină şi se amestecă. Se adaugă coacăzele roşii şi stafidele (ţinute timp de o oră in rom), apoi se umplu (nu chiar pănă sus) formele de brioşe unse cu unt. Se coc in cuptor, la 200ËC, cam 25 de minute. Se pot servi cu topping de fructe.