DEMONSTRAŢIE CULINARĂ LA ROMA - "Piacere di conoscerti"?

În cadrul campaniei guvernamentale "Romania, piacere di conoscerti!" (România, încântat de cunoştinţă!), după locuitorii din Monza şi Milano a fost rândul romanilor "să dea mâna" cu românii.

Timp de trei zile (7-9 noiembrie), în centrul Romei, în Piazza Cinquecento, a fost amplasat un pavilion cu exponate româneşti numit "Casa România". Ne-am fi aşteptat la reproducerea vreuneia dintre casele tradiţionale româneşti, însă promotorii programului au preferat macheta unei locuinţe ultramoderne, din care nu lipsea o bucătărie perfect utilată, unde, pe plită, fierbeau… sarmale! Asta pentru că, pe lângă expoziţii de costume tradiţionale, fotografii cu peisaje citadine sau montane, spectacole folclorice ş.a., o demonstraţie de gastronomie românească fusese menită să îi atragă pe locuitorii Romei şi să-i aducă la Casa România, până la cratiţa cu sarmale, tigaia cu chifteluţe ori oala (folosită în locul tradiţionalului ceaun) cu mămăliguţă. Romanii au fost însă nevoiţi să se sature cu mirosul, fiindcă degustarea produselor era interzisă. "Legea italiană nu permite decât restaurantelor să ofere mâncare publicului", a explicat corespondentului Agerpres la Roma una dintre responsabilele agenţiei italiene Playteam, implicată în desfăşurarea campaniei. Demonstraţie pe viu, arome cât pofteşti…, dar, în loc de-o porţie de mâncare, italienii au putut lua acasă reţetele, pentru a le încerca în propria bucătărie. Chiar şi aşa, consideră Massimo Melone, bucătar italian (citat de RADOR): "Aceasta este cea mai bună metodă de a cunoaşte un popor, de a cunoaşte o cultură. Iar cum pentru noi, italienii, mâncarea, gustul reprezintă foarte mult, cu siguranţă vom fi atraşi de bucătăria românească".

Micile erori de limbă
"Aventura" gastronomică românească în Italia va continua la Milano în perioada 20-22 noiembrie. Dacă sunt curioşi să afle ce se mai găseşte prin cuhniile românilor, italienii au la dispoziţie site-ul www.romaniapiacerediconoscerti.it. Cu amendamentul că, fie din lipsă de cultură gastronomică (românească, autentică), fie din neputinţa de a traduce corect, în limba italiană, anumite denumiri de mâncăruri sau ingrediente, autorul textelor dă uneori informaţii aproximative sau incorecte. Aflăm, bunăoară, că pentru sărmăluţe se foloseşte morcovul "tăiat julienne", iar în loc de foi de varză murată româncuţele noastre folosesc varză dulce, fiartă în apă cu sare şi zeamă de… lămâie. Între alte "piatti tipici" apare enumerată şi tochitura. Până aici, corect, dacă nu ni s-ar explica faptul că este vorba despre… găluşte din ficat de pui şi carne de porc. Dar surpriza cea mai mare o ai când afli că un preparat numit "dulceaga" (sic!) este simbolul ospitalităţii româneşti.

Fie-vă dulce limba română!