Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Calugarul Ioanichie ma intampina in pragul trapezei de la Sihastria: "Buna sa-ti fie inima, frate!" El este cel care tine cheile de fier si de ascultare de la bucataria manastirii cu peste 100 de calugari imprastiati, dupa pranz, pe unde li-i rostul.
Calugarul Ioanichie ma intampina in pragul trapezei de la Sihastria: "Buna sa-ti fie inima, frate!" El este cel care tine cheile de fier si de ascultare de la bucataria manastirii cu peste 100 de calugari imprastiati, dupa pranz, pe unde li-i rostul. Ca si alte cotloane ale Sihastriei, bucataria are un mister pe care cucernicul parinte nu-l destrama. "Va place mancarea?" - intreb oarecum stanjenit de postura mea de intrus intr-un loc aproape tot atat de sacru ca si altarul. "Ehei, raspunde calugarul, noua ne place cel mai mult sa postim, pentru ca e sihastrie." "De ce i se spune Sihastrie?" "Fiindca atunci cand a luat fiinta era un loc pustiu. Primii calugari se intalneau aici doar duminica, sa savarseasca Sfanta Liturghie si sa se impartaseasca." "E bine sa ramana manastirea tot o sihastrie?" "Din pacate, azi nu mai e posibil; dar ar fi bine, pentru ca rugaciunea ar ajuta mai mult lumea decat cuvantul din carti." "Parintele Cleopa s-a mutat mai sus de manastire; sihastria lui era mai buna daca la el era mereu plin de lume?" - intreb. "Parintele, Dumnezeu sa-l ierte, era sihastru cum is si azi sihastrii in mijlocul orasului. El se ruga impreuna cu oamenii, dar cand incepea Sfanta Liturghie se retragea ca sa fie numai cu Dumnezeu."Citește pe Antena3.ro
"Azi e vineri. Ce se mananca?" "Azi? Un bors de cartofi si o fasola cu paine. Maine, cand e dezlegare (nu incepuse inca postul - n.r.), mancam o dresala de cartofi si branza cu smantana. Carne, insa, niciodata. Doar carne de om (rade); ne impartasim cu Trupul Domnului nostru Iisus Hristos. Hrana trupeasca intretine trupul ca sa poata sa-si faca datoriile, iar hrana duhovniceasca e rugaciunea. Nu se poate una fara alta; doar sfintii cei mari, dupa multa osteneala, au ajuns sa se hraneasca numai cu Sfintele Taine. Trebuie dat Cezarului ceea ce e al Cezarului si lui Dumnezeu ceea ce e al lui Dumnezeu. Cezarul este trupul. Trebuie dat trupului ce i se cuvine." "Dar isihastii?" "Ei mancau numai pesmeti, o data pe saptamana, sau paine cu apa, legume fierte. Sf. Marcu a trait 30 de ani cu pamant si cu apa din mare. Manca tarana, pentru ca nu crestea nici o buruiana pe muntele unde se nevoia el. Vedeti dvs., daca zici «Tatal Nostru» dimineata, una ii cand il zici pe stomacul gol si altceva dupa ce ai mancat. Nu mai simti, nu mai ai aceeasi dispozitie spre rugaciune, cu stomacul plinâ¦"
|
Piftie de peste
|
|
Ingrediente: un crap de aproximativ un kilogram, 3 cepe, sare si boia.
Preparare: Pestele se curata bine de solzi, de aripioare si intestine, se spala, se dezoseaza si se taie in bucati potrivit de mari. Cepele se curata si se taie solzisori. Intr-un vas se asaza, in straturi succesive, ceapa si pestele, ultimul strat fiind de peste. Fiecare strat se presara cu sare si boia, dupa gust. Se adauga apa pana cand se acopera si se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Nu este recomandat sa se amestece, pentru ca se zdrobeste pestele. Dupa ce s-a terminat de fiert, se lasa putin sa se raceasca, dupa care bucatile de peste se scot cu grija pe o farfurie. Zeama ramasa se mai fierbe pana cand scade la jumatate, dupa care se strecoara si se toarna peste peste. Daca a fost fiarta incet, zeama trebuie sa fie foarte limpede. Se da la rece, pana se incheaga zeama. Se serveste cu mamaliguta calda.
|
