Intalnire de gradul zero

"Spune-mi ce gatesti ca sa-ti spun cine esti". Oare cine-o fi spus prima data asta? In orice caz, trebuie sa fi fost o soacra interesata de aptitudinile culinare ale nora-sii. Ca raspuns, nora a dus-o la restaurant. Cred ca v-ati dat seama despre ce nora e vorba. Si despre ce soacra. Dar sa spunem ca cina de la restaurant a avut loc pentru a marca descinderea in Capitala a parintilor ei si nu pentru a-i masca precare manifestari gastronomice. La urma-urmei, sa recunoastem cu totii ca sotia fiului meu nu gateste chiar atat de trist.

Intalnirea dintre mine si cuscri a fost placuta si instructiva, ca de fiecare data, parere impartasita si de Domnul Socru. Si pentru ca iesirea la "local", vorba poporului, reprezenta ceva special, fiecare s-a gandit sa arate cumva lucrul asta. Eu m-am facut la par, adica permanent, Domnul Socru a servit alcool de unul singur, nora-mea si-a montat cerceii achizitionati din magazinul de desfacere a produselor incase, iar fiul meu... asa mai departe. Numai cuscrii si-au pastrat firescul si naturaletea, participand la masa festiva in aceleasi haine cu care au coborat din tren. Restaurantul, inghesuit si slab luminat, cum a tinut sa precizeze cuscrul cand a dat cu ochii de masutele cochete pe care ardea cate o lumanare ornament, ne-a oferit un meniu "plin de aventura ca o calatorie in jurul lumii", asa cum reiese din prefata la lista de bucate.

Inarmati cu linguri si cu furculite, ne-am aventurat, daca pot spune asa, prin respectivul meniu ce a provocat unele reactii si note de calatorie. Astfel, ciorba de burta nu a corespuns normelor in vigoare, fiind cam transparenta si fara matisoare (fara bucati de carne, am dedus eu), cum mi-a soptit cuscra cu gura plina. Pestele cam crud, ca si sosul in care "se relaxa", remarca umoristica (si da-i ras) a aceleiasi dragi cuscre, "dumnealui" disparandu-i totusi cu repeziciune din farfurie. Salata de cruditati cam palita, ca daca stia, aducea de acasa, din nou scumpa mea cuscra, iar clatitele, ce sa mai vorbim, elastice de-a dreptul si cu prea putina umplutura (a vrut sa spuna ciocolata), ati ghicit, tot minunata mea cuscra. Ca o parere unanima a partii rurale existente la masa, proprietara a unui singur butuc de struguri, sub forma de tablou, intitulat "Natura moarta cu vita-de-vie", vinul comandat a fost mai slab de cum indica eticheta si de-aici si culoarea "prea alba ca sa fie vin".

O singura nedumerire am. De ce atunci cand Domnul Socru i-a cerut cuscrului oliviera la care n-ajungea, acesta, dupa o clipa de ezitare, i-a raspuns ca nu mai poarta de mult asa ceva?

POVETE

BUNE MANIERE. Oricand, o vizita la restaurant se poate transforma intr-un test al bunelor maniere. Iata cateva sfaturi de care trebuie sa tineti cont. La intrarea in restaurant, domnul va deschide usa pentru a lasa doamna sa intre prima. Nu mergeti niciodata in sala de mese cu paltonul, umbrela sau alte bagaje. Acestea vor fi lasate in mod obligatoriu la garderoba. Evitati sa va asezati haina sau geanta pe scaunul din imediata apropiere. REGULI. Dupa consultarea meniului, domnul este cel care face comanda. In timpul mesei, bratele sau coatele nu trebuie sa se "odihneasca" pe masa. Farfuria nu se tine cu mana, fiti siguri ca nu are unde sa fuga. Desigur, atmosfera trebuie intretinuta, dar asta nu inseamna ca este politicos sa vorbiti in timp ce mancati sau beti. Daca mancarea a fost pe gustul dumneavoastra, este un gest frumos sa-i multumiti bucatarului. S-ar putea intampla chiar ca acesta sa vina la masa dumneavoastra si sa va multumeasca pentru aprecieri. Daca, dimpotriva, mancarea sau servirea au lasat de dorit, evitati "scenele" din restaurant si adresati plangerea dumneavoastra patronului, pastrand, evident, tonul civilizat. PLATA. La primirea notei de plata evitati discutarea ei cu vecinii de masa. Puteti sa faceti un calcul sumar, iar in cazul in care observati greseli flagrante, adresati-va ospatarului. In nici un caz nu comparati, cu voce tare, preturile de la alte restaurante.