Deşi scaunul din imagine nu are fluturi imprimaţi pe el. Dar vă asigurăm că există şi un asemenea scaun: în atelierul de creaţie al Oanei Savin. Designer atipic, împărţit între modă şi pictură.
Duminică dimineaţă. O fată stă singură la o masă din cafeneaua unui elegant hotel din Bucureşti. E tăcută şi gânditoare. La câţiva metri de ea, se pregăteşte un show de modă. Este o premieră, patronatul francez al hotelului s-a gândit să aducă pe timpul verii un pic din aerul obiceiurilor de pe Coasta de Azur.Ceva asemănător miniprezentărilor de modă, care se desfăşoară în fiecare zi pe la prânz la celebrul beach-bar Voile Rouge din Saint Tropez. Show-ul de modă îi aparţine fetei gânditoare, dar ea nici nu se sinchiseşte. "E prima oară când fac aşa ceva. Mi se pare o idee bună." Te întrebi de ce nu e cu colecţia la proaspătul eveniment de modă al Capitalei - Pasarela 2009. "Nici aici n-ar fi trebuit să fiu, nu prea fac prezentări...", spune ea cu un acid simţ al umorului.
Nu e exclusivistă sau fiţoasă, e doar artistă! Ştiţi cum sunt artiştii: ca nişte copii bosumflaţi. Bine, dar de ce se află, totuşi, aici? Dintr-un motiv perplex: "Ca să mai respire un pic creaţiile mele!". Vrea să fie căutată de lume, dar de lume puţină şi sinceră! Cam greu, dar asta înseamnă că îşi cunoaşte valoarea. Şi, umoristic vorbind, atâta vreme cât până şi Miţele mioritice au pretenţii (pe principiul "dacă e să mă dezbrac, nu mă dezbrac la orice masă"), ea de ce nu ar ţine la valoarea ei? Şi nu e Miţă, e artistă!
RESPIRAŢIA
Apare cineva: copilul bosumflat are la rândul lui un copil. Iar mama Oanei Savin a venit împreună cu nepotul la mica prezentare: "Hai că începe!". Haine pentru toate anotimpurile, purtabile, pentru orice ocazie. Culori elegante (bejuri, movuri stinse) trec pe lângă culori tropicale aprinse. Mătăsuri fluide se strecoară pe lângă combinaţii de piele de un extravagant plăcut, manechine de o frumuseţe atipică şi nu prea înalte, apare şi o pălărie ce ar fi invidiată la Saint Tropez...
Te gândeşti că aceste creaţii ar trebui să respire mai mult, dar dacă "autoarea" lor nu vrea!
Oana Savin a trăit o perioadă în SUA, fiind pictoriţă a avut expoziţii în Europa, ca designer a avut şi are o clientelă diversă, dar nu prea numeroasă şi aleasă pe principii nu de fizic, ci de caracter! De cinci ani a revenit la Bucureşti. Spune că aici îşi urmează visele şi vocaţia. Nu prea înţelegi cum ai putea să urmezi aşa ceva în frumoasa noastră capitală, dar când intri în atelierul ei începi să pricepi: atelierul e ea.
Totul, de la haine, pantofi şi până la mobilier este glamour. Un amestec sadic de elegant. Atelierul ei ar putea servi ca decor pentru o scenă de film, ca fundal pentru o şedinţă foto sau ca loc destinat psihoterapiei!
GLAMOUR
Te duci hipnotizat spre un scaun a cărui tapiţerie e imprimată cu fluturi. O relaxează să "facă" scaune. "Iau un scaun obişnuit...", se alintă ea, şi, continuăm noi, îl transformă în unul neobişnuit. Nu dă scaunul. Copilul bosumflat acţionează pe principiul "ce am eu să n-aibă nimeni!". În fond, se are pe ea, îşi are creaţiile, teoretic n-are de ce să se plângă, a fost o vreme în care a îmbrăcat-o pe celebra soprană Mariana Nicolesco, acum i s-a năzărit că vrea să o îmbrace pe Monica Anghel, şi câte şi mai câte.
"Îmi place să dau sfaturi oamenilor. Atât în privinţa hainelor, cât şi în privinţa comportamentului. Când ai o gândire pozitivă, parcă şi hainele se aşază altfel pe tine!" Ce să zicem? Vom reveni!