Va propun un mic exercitiu de magie: uitati-va la mainile olarului care, cu o nespusa rabdare si blandete, strange lutul (pamantul domolit, supus vointei sale) si ii da forma unui vas. Veti vedea cum harul din botul de huma coboara cu repeziciune, printre degetele olarului, in vasul adormit, ce se incarca astfel de simboluri.
Va propun un mic exercitiu de magie: uitati-va la mainile olarului care, cu o nespusa rabdare si blandete, strange lutul (pamantul domolit, supus vointei sale) si ii da forma unui vas. Veti vedea cum harul din botul de huma coboara cu repeziciune, printre degetele olarului, in vasul adormit, ce se incarca astfel de simboluri. Vasele vor cuprinde intransele mancarea cea de toate zilele, iar ritualurile legate de viata si moarte au ca simboluri tot vasele de lut. O intreaga lume in jurul unor obiecte atat de fragile, dar atat de importante.

SATUL OLARILOR. Horezu este locul unde au aparut acum sute de ani primele vase de lut cu decoratiuni specifice regiunii de nord a Olteniei. Inca de la intrare, de o parte si de alta a drumului se afla magazinele in care mesterii olari isi vand produsele. Vase frumoase, de toate marimile si formele, care isi asteapta stapanii. Dar nu asta doream sa vad. Mult mai interesant mi se parea sa intru chiar in tainele acestui mestesug, poposind pentru ceva timp in atelierul unui olar. Asa ca am pornit la drum spre satul Olarilor, cocotat pe coasta unui deal. Urci pieptis, uneori prin padure, alteori urmand cursul unei ape, pana cand intalnesti primele ateliere. Semnul dupa care le recunosti este inedit. Doi pari asezati in forma de cruce, de care sunt atarnate farfurii din lut frumos smaltuite. Loc binecuvantat.

Mesterul olar Ionel Popa modeleaza cu har vase de lut frumos impodobite cu motive traditionale

MAIESTRIE. Am poposit in atelierul mesterului olar Ionel Popa. Nu stiu nici acum de ce. Nu a fost primul atelier peste care am dat in drumul meu, dar nici ultimul. Ceva m-a determinat sa intru si nu mi-a parut rau. Soarta are grija incotro sa imi indrepte pasii. L-am gasit pe domnul Popa asezat la roata si plamadind din lut farfurii, sau strachini, cum se mai spune pe la tara. Am stat cateva clipe si am privit cu mirare cum dintr-un bulgare de huma se poate ivi un obiect incarcat de atatea simboluri. Nu am putut sa intinez prin cateva vorbe, oricat de mestesugite ar fi, aceasta alta lume. Asa ca am tacut. Si am asteptat ca privirea olarului sa se indrepte spre mine. Si abia dupa ce am parasit atelierul, am putut scormoni si afla povestea olarului Ionel Popa.

POVESTE. Asa am aflat ca "domoleste" lutul inca de cand avea 10 ani. Primele obiecte pe care le-a vandut la targ, pentru o suma nu prea mare, au fost cateva cesti. Mestesugul l-a deprins de la bunicul din partea mamei, Ionita Frigura, care se trage dintr-o veche familie de olari. Cu timpul s-a specializat in realizarea acelor vase considerate in breasla olarilor ca fiind mai grele sau mai dificil de modelat. Este singurul olar din sat care modeleaza ulcioare cu gat delicat, in care se pastreaza apa, vin sau tuica. Si tot inedita este si modalitatea prin care a ales sa faca el cunoscuta ceramica de Horezu peste granitele tarii. In 1990 a plecat in Franta, mai exact in zona de nord, in Normandia, la volanul unei Dacii incarcate cu vase, lut si roata la care lucrase in tara. A vandut cu repeziciune toate vasele pe care le-a avut, iar apoi, spre mirarea si incantarea francezilor, facea altele la roata, intr-un atelier improvizat. Reactia pe care au avut-o strainii nu poate fi mai bine descrisa decat prin cuvintele mesterului Ionel Popa: "Cascau gura cand incepeam sa lucrez la roata". Vasele lui sunt decorate cu motivele specifice Horezului: cocosul (vestitorul, cel care deschide o noua zi), spicul de grau (bogatia), spirala (drumul catre infinit), pomul (treptele vietii) sau sarpele (viclenie, dar si istetime in acelasi timp).

Cea mai norocoasa este sotia olarului Ionel Popa. Are in bucatarie numai vase din lut si nu trebuie sa-i fie niciodata teama ca le va sparge si nu va avea de unde sa-si procure altele. "Raiul vaselor de lut" este la cativa pasi de casa.

TEHNICA OLARITULUI Fiecare olar aduce lut din locurile stiute doar de el. Apoi, huma se framanta si se amesteca bine cu apa. Pasta se taie in felii si este numai buna pentru modelat. Roata olarului are doua discuri. Pe discul de sus se pune botul de lut, iar cel de jos se invarte cu piciorul. Lutul se modeleaza foarte repede, pentru a nu se usca. Vasele se lasa deoparte timp de cateva zile, apoi se decoreaza si se smaltuiesc. La sfarsit se ard in cuptoare speciale si cate 40 de vase o data.

FASOLE CU CIOLAN Mai intai se alege fasolea si se lasa la inmuiat de pe o zi pe alta. Apoi se pune la fiert, schimband din cand in cand apa. In timpul acesta se pregateste vasul de lut. Se pune la inmuiat in apa timp de cateva ore, pentru a se impregna cu apa. In vasul de lut se pun fasolea, ciolanul de porc afumat, cateva cepe tocate, morcovi rasi, condimente si bulion. Se amesteca si se pune vasul in cuptor. Fasolea va capata un gust deosebit, datorita proprietatilor vasului de lut. Se serveste cu ardei iute, mamaliguta sau muraturi. FRIPTURA DE MIEL Mai intai se face un bait din otet, piper si foi de dafin. In el se tine carnea de miel cateva ore. Pentru a iesi mai gustoasa, se poate pastra chiar si o zi sau doua intr-un loc rece. Vasul de lut pentru friptura se pune la inmuiat in apa, ca sa i se deschida porii. Apoi se asaza carnea, se adauga apa sau vin (ca sa nu se lipeasca friptura, vasul trebuie sa aiba suficient lichid) si condimente. Se tine vasul in cuptor pana cand s-a rumenit friptura. La fel se procedeaza si in cazul fripturii de vanat (iepure, mistret, fazan), doar ca in bait se mai pun cepe intregi si vin.