Noaptea pericolelor

Despre Sfântul Andrei, pomenit de Biserica Ortodoxă la data de 30 noiembrie, în tradiţia populară se crede că a fost mai întâi pescar, copil din flori găsit de o femeie într-o albie ce plutea pe râu sau o divinitate cu mari puteri care ţine în frâu lupii.

Indiferent de rostul pe care-l are Sfântul Andrei în lumea satului, ziua în care acesta se celebrează reprezintă, în acelaşi timp, conform calendarului dacic, ultima zi din an, atunci când timpul se primeneşte. Această credinţă se mai păstrează şi astăzi, prin intermediul unui ritual numit "Bocetul Andreiului". Fetele, care se strâng în casa uneia dintre ele, fac din cârpe o păpuşă, numită Andrei. După ce o aşază pe laviţă, o bocesc cu toatele, ca şi cum ar fi cineva drag, care tocmai şi-a dat sufletul.

Dincolo de fire

Fiind o etapă de trecere, în care se pot întâmpla evenimente de dincolo de fire, nu trebuie să surprindă teama cu care gospodarii aşteaptă să se sfârşească ziua. În noaptea din Ajun, animalele capată darul vorbirii. Cu toate acestea, nimeni nu vrea să afle ce vorbesc jivinele între ele, pentru că asta ar însemna o mare nenorocire. Copiii din flori se transformă în strigoi şi încep să bântuie casele oamenilor din sat, iar pentru că aceştia se tem de usturoi, oamenii au grijă să-l aşeze la ferestre sau la uşi. De asemenea, ei întorc toate vasele cu gura în jos şi ascund obiectele tăioase. Se spune că strigoii cercetează mai întâi pe lângă casă, iar dacă nu găsesc pe nimeni, încearcă să-i ademenească pe cei care se ascund în spatele ferestrei, întrebându-i dacă au mâncat usturoi. Cei care răspund vor amuţi, iar cei care tac scapă nevătămaţi. În noaptea de Sfântul Andrei, fiarele sălbatice primesc îngăduinţa de a străbate toate răspântiile, mâncând animalele celor care nu au cinstit această zi aşa cum se cuvine.

Mâncăruri cu har

Gospodinele pregătesc mâncăruri cu usturoi, cu peşte sau cu mălai. Câteva boabe de porumb se aruncă pe coş, ca să fie recoltele bune. Boabele de grâu se fierb şi se împart la vecini, pentru ca pământul să fie la fel de darnic ca şi până atunci. Alteori, oamenii ţin post negru întreaga zi, ca să li se împlinească o dorinţă.

Ciuperci umplute cu măsline şi praz
Ingrediente: 20 ciuperci, 100 g măsline, un praz, o ceapă, doi căţei de usturoi, caşcaval, sare, piper, cimbru, curry, 50 ml vin, ulei.

Preparare: Într-o tigaie cu ulei se călesc ceapa şi usturoiul tocate, prazul şi măslinele tăiate rondele şi picioruşele ciupercilor tocate mărunt. Se toarnă vinul şi se presară sare, piper, cimbru uscat şi curry. Se amestecă foarte bine şi, cu această compoziţie, se umplu pălăriile ciupercilor. Se pun într-o tavă cu ulei şi se lasă în cuptor până când sunt gata. După preferinţă, se poate rade puţin caşcaval înainte de a scoate ciupercile din cuptor.