O călătorie culinară în zona Bran-Moeciu

Sub un soare călduţ de mai, cu fum de la pastrama de viţel şi de oaie care se frigea pe grătare, cu brânză de toate felurile şi copturi delicioase, de la "Mama cozonacilor". Aşa şi-au petrecut gospodarii şi turiştii aflaţi în Bran-Moeciu începutul de Mai.

Aproape 40 de expozanţi şi-au etalat produsele în zilele de 1, 2 şi 3 Mai pe Platoul Inima Reginei, în cadrul evenimentului intitulat generic "Pleacă oile la munte" (doar că, mi-a spus un oier, oile deja urcaseră la munte, iar festivalul venise, astfel, cam... târzior!).

"Produs nou"
Începând din acest an, Primăria Bran, ANTREC Braşov, agenţia Bran şi Asociaţia Crescătorilor de Ovine din zona Bran au promovat un nou produs turistic denumit "Pleacă oile la munte", în cadrul căruia a avut loc şi festivalul gastronomic "Un' te duci tu, mielule?". Festivitatea în sine şi-a dorit să marcheze un segment important al procesului de transhumaţă, prin care localnicii şi crescătorii de animale din zonă să ducă mai departe tradiţiile pastorale care au loc de-a lungul anului şi finalizate cu "Răvăşitul oilor". "Am creat evenimentul pentru a sărbători şi acest moment al plecării oilor la stână. Este o petrecere pe care o facem în cinstea ciobanilor, cărora le datorăm prosperitatea din această zonă", a spus primarul Gheorghe Hermeneanu.

Marfă bună la vânzare
Chiar dacă era o zi însorită de primăvară, Platoul Inima Reginei Maria, când am ajuns noi acolo, era aproape gol. Şi pentru că ciobanii aflaţi în standuri nu prea aveau clienţi pentru bunătăţile expuse pe tarabe, am reuşit să stăm şi noi de vorbă cu câţiva dintre ei, fără a ne fi întrerupt interviul ad-hoc. Baciul Florin Puchian din Bran, Şimon, ne-a spus: "Suntem oieri din tată-n fiu, am adus la târg produse tradiţionale, precum pastramă, caş, telemea, urdă, cârnaţi de oaie, toate preparate după reţetele familiei. Avem peste 2.000 de oi!". Ne-am arătat nedumeriţi că oile nu prea erau "de faţă" la festival... "Ei, ele au plecat la munte, nu de mult, le-am dus la Făgăraş, la Rupea, acolo unde avem stâna. Brânza e făcută acolo, la Făgăraş, de soacră-mea, care se ocupă de prepararea ei de 34 de ani. Acu' ea e plecată acolo, iar eu mă ocup cu desfacerea produselor în târguri".

Pastrama de pe tarabă arată foarte bine şi îl întreb pe cioban cum o prepară. "Se taie animalul, se dezosează, se pune la sare, se lasă la vânt, apoi se pune la teasc, după care o scoatem la vânzare. Dar, după cum vedeţi, vânzare nu prea e!" Da, aşa e, locul e cam gol, dar în spatele standului lui văd, aşezat pe pirostrii, deasupra unui foc puternic de lemne, un cazan din care ieşeau aburi ce miroseau ademenitor. Îl întreb pe oier ce pregăteşte acolo? "Azi avem o tochitură de miel, pe care o preparăm cu zarzavaturi, precum ceapă, ardei, gogoşari şi fel de fel de condimente. Se mănâncă cu mămăligă caldă. Toate preparatele noastre sunt naturale, pentru că avem grijă să nu îngrăşăm cu azoturi păşunile şi terenurile, deoarece dorim ca românii să nu uite gustul original al bucatelor. Noi avem şi pensiune în Bran, iar turiştilor le gătim ce vor ei, pentru că avem în curte de toate, muncim mult, ne străduim şi treaba merge", continuă baciul.

Puţin mai încolo, un alt oier împreună cu băiatul lui dădeau zor la pregătirea unui bulz. L-am abordat şi amabil ne-a răspuns: "Sunt baciul Mugur Burcuş din Bran, Poarta". Şi pentru că vede că nu prea înţeleg mă lămureşte: "Aşa se cheamă zona de aici, din poarta castelului. Noi suntem oieri din tată-n fiu. Am 400 de oi şi 40 de vaci, pe care le ţin în Văleni, dincolo de Codlea, unde ne-am luat un teren şi ne-am făcut o fermă. La târg am adus de toate: pastramă, caş, caş afumat, telemea şi brânză de burduf. Îmi pare rău că nu prea am vândut mare lucru, cred că oamenii sunt «loviţi de criză», care, după mine, e mai mult închipuită de unii decât o realitate. Dar, după cum vedeţi, nici nu prea sunt turişti aici, pe Platou".

Da, aşa e! Turiştii aflaţi în zonă - pensiunile din zona Bran-Moeciu au fost ocupate în proporţie de 95% în zilele de 1, 2 şi 3 Mai - au preferat bazarul din faţa Castelului Bran, de unde şi-au putut cumpăra şi marfă de calitate precum ii, rochii, bluze sau cămăşi din in ţesut manual, dar şi multe kitschuri.

Sărbătorile brănenilor sunt strâns legate de creşterea animalelor. Primăvara, când oile urcă la munte, e măsuratul laptelui, iar toamna, când se întorc, e răvăşitul. Evenimentele sunt marcate prin sărbători cu bulz, pastramă şi brânză.