Patruzecimea, izvor de bucurie şi de sfinţire

Deşi nu se cunosc bine nici până în zilele noastre motivaţiile iniţiale ale lui, se pare totuşi că practica postului a fost legată în religiile arhaice de ritualurile de înnoire, de iniţiere şi de doliu. Prin post se marca dorinţa omului de a primi energii cosmice, pentru un început nou şi pentru fertilitatea naturii.

Despre tainele Postului Mare sau al Patruzecimii stăm de vorbă cu părintele Şerbănescu, licenţiat al Facultăţii de Istorie. După absolvire a lucrat ca muzeograf specializat în istorie, cultură şi artă bisericească la Muzeul Naţional de Istorie. "De aceea perioada anterioară studiilor teologice reprezintă o împletire îndeaproape cu formaţia teologică pe care o am acum", ne spune distinsul nostru interlocutor.

ACT SPIRITUAL
Postul ortodox nu este un exerciţiu alimentar sau o dietă purificatoare, ci el reprezintă un act spiritual superior de întoarcere cu faţa spre Dumnezeu. Pentru că Postul este un moment de rugăciune, de căinţă, de mărturisire a păcatelor, de înfrânare, dar şi de reţinere de la mâncarea "de frupt". "În lumea contemporană în care secularizarea se dovedeşte a   fi o prezenţă vizibilă în această perioadă a începutului de secol XXI, reţinerea de la consumarea anumitor alimente, în spaţiul creştinătăţii, în general, şi al ortodoxiei, în special, unde ne situăm noi, este denumită în general prin cuvântul post", ne spune preotul doctor Florin Şerbănescu, consilier patriarhal.

DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ
Îl întrebăm dacă în ziua de astăzi postul mai este privit ca o uşurare a urcuşului creştinului spre Dumnezeu. "Problema postului în lumea noastră este privită, în general, mai degrabă ca un regim medical. Nu are nici un fel de conotaţie spirituală. Pentru adevăraţii creştini postul are semnificaţii mult mai ample, mai adânci. Mulţi semeni de-ai noştri văd necesitatea postului ca regim vegetarian, din motive de igienă şi sănătate trupească ori de «ecologie corporală»."

Însă dimensiunea spirituală a postului este "fundamentală în creştinism, nu este vorba numai despre reţinerea de la anumite alimente, nu este vorba despre un exerciţiu atletic, ci despre o cale pentru dobândirea unei stări de comuniune cu Dumnezeu", continuă părintele Şerbănescu. "Ideea este că în societatea creştină postul are valenţe mult mai profunde. Aş zice că aceasta este dimensiunea fundamentală. Ideea aceasta a postului este însă o prezenţă veche, ea nu a apărut o dată cu creştinismul, sunt mărturii că el era practicat şi în Egiptul Antic."

ÎN VECHIUL TESTAMENT
Părintele Florin Şerbănescu ne spune câteva lucruri despre Vechiul Testament: "Postul nostru reprezintă foarte mult pe plan spiritual, are legătură cu Vechiul Testament. Sensul din Noul Testament este cuprins în cel vechi, iar Hristos a spus: «N-am venit să schimb Legea, ci să o împlinesc»". "În Vechiul Testament avem un moment semnificativ: Moise a ţinut un post de 40 de zile înainte de a primi de la Dumnezeu Tablele Legii, pe Muntele Sinai. Cifra aceasta trebuie reţinută, deoarece se menţine până astăzi! După aceea a venit cu Tablele Legii, care sunt fundamentul Vechiului Testament, după ele s-a călăuzit societatea iudaică până la venirea Mântuitorului. Tot 40 de zile a postit Proorocul Ilie înainte de a i se arăta Dumnezeu ca o boare uşoară pe Muntele Coreb. Iar Mântuitorul, după ce a fost botezat în apa Iordanului, a postit timp de 40 de zile, apoi s-a dus ca să fie ispitit de diavol. După îndepărtarea tuturor acelor ispite a început propovăduirea Legii celei noi. Aşadar, postul de 40 de zile este premergător în Noul Testament vestirii Legii Celei Noi. Postul este cuprins în Vechiul Testament, dar el este bine explicat şi în Noul Testament." 

CĂINŢĂ ŞI SMERENIE
Postul înseamnă trăirea noastră în comuniune cu Dumnezeu. "Acum ne apropiem de Postul Mare, iar acesta trebuie unit cu rugăciunea, el nu este numai alimentar, el fiind o înfrânare şi de la săvârşirea de păcate de orice fel. Ele sunt plecate de la axiologia umană, adică de la ceea ce determină raportarea fiinţei umane la Dumnezeu, la semeni şi la sine", spune părintele Şerbănescu.

În această perioadă, în biserică,  toţi creştinii sunt sfătuiţi să postească. Slujbele religioase îi îndeamnă la căinţă şi smerenie.

"După semnul crucii, Mântuitorul a îmbrăţişat întreaga omenire, verticala este legătura cu Dumnezeu, iar orizontala cu semenii, la mijloc găsindu-se fiinţa umană personalizată. Fiecare dintre noi ne găsim în această relaţie cu Dumnezeu pe verticală şi cu semenii noştri pe orizontală, dacă nu există această vibraţie şi pe verticală şi pe orizontală nu ne împlinim menirea pentru care am fost creaţi. Ne împlinim prin credinţă şi fapte bune, de aceea săvârşirea unor abateri ne îndepărtează de Hristos", încheie distinsul nostru interlocutor.

 

Practică religioasă

În Antichitate postul avea şi un caracter igienic, de echilibru al sănătăţii. Celebrul medic antic Hipocrate atribuia longevitatea sa postului, spunând că nu s-a ridicat niciodată de la masă sătul. Filosoful Pitagora cerea ucenicilor să postească pentru a deveni înţelepţi. Deşi este o practică religioasă universală, totuşi numai în Revelaţia biblică postul va primi cele mai adânci înţelesuri şi mai bogate valenţe spirituale.
(Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, "Foame şi sete după Dumnezeu - înţelesul şi folosul postului", Editura Basilica a Patriarhei Române)

 

Prăjitură de post

Ingrediente: două kg mere, o cană mare şi jumătate de griş, o cană şi jumătate de zahăr, o cană de făină, 5-6 linguri de ulei.
Preparare: Se spală şi se curăţă merele de coajă, iar apoi se taie felii foarte subţiri sau se rad pe răzătoarea mare şi se amestecă împreună cu o jumătate de cană de zahăr. Se amestecă grişul cu o cană de zahăr şi făina într-un castron. Se unge o tavă cu ulei, se ia jumătate din compoziţia de griş, făina şi zahărul şi se presară pe toată suprafaţa tăvii un strat potrivit de gros. Deasupra se pun merele şi peste ele compoziţia rămasă. Se dă la cuptor la foc potrivit pentru o jumătate de oră.

Dacă este rumenită se scoate, se lasă să se răcorească, apoi se taie pătrate sau romburi şi se serveşte.