Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu Varlaam, satul situat la poalele Masivului Penteleu, natura a fost foarte generoasă. Râul Bâsca Mare îl străbate de la un capăt la altul, iar în ochiurile liniştite de apă se oglindesc stânci ce sunt gata-gata să se prăvălească. Gospodăriile, înşirate pe pantele dealurilor, sunt pete într-o mare vegetală. Nu cred să fi văzut pajişti mai verzi ca aici şi nici oameni atât de mândri cu tradiţiile, portul şi obiceiurile vechi ale locului.
Petrecere pastorală
„Înţărcatul mieilor", sărbătoare ajunsă la cea de-a doua ediţie (16-17 mai), a fost un bun prilej pentru cei prezenţi să admire, să simtă şi „să guste" un loc de poveste. Organizat de ANTREC Buzău şi Consiliul Judeţean Buzău, festivalul a avut ca punct de plecare o veche tradiţie pastorală. În luna mai, după ce se tocmesc ciobanii, turmele încep a se pregăti de plecare către munte, nu înainte însă de a fi despărţiţi mieii de oi. Acest „exod pastoral" este precedat de o mare petrecere câmpenească unde se pregătesc bucatele ce le veţi întâlni poate numai pe aceste meleaguri.
Aşa se face, că cele peste o sută de persoane sosite la Varlaam au putut gusta caş sau urdă proaspete (se spune că după înţărcare, laptele este mult mai gustos şi deci şi brânza mai bună), bulz pregătit cu brânză mai sărată şi copt pe grătar, tocană de miel cu legume, foi cu lapte în căniţe de lut smălţuite (de fapt un fel de ciorbă cu ceapă şi mărar călite, salata ursului fiartă şi lapte bătut din abundenţă), miel la proţap, învârtit deasupra focului timp de câteva ore ca să se rumenească. Cel mai căutat a fost însă „bulzoiul" de Varlaam, un bulz uriaş de 25 de kilograme, din care s-a ospătat fiecare după dorinţă. Toate bucatele au fost servite cu vin rece de Buzău sau „ţuică mortală" de Chiojdu. Reprezentanţii pensiunilor din judeţul Buzău au preparat la rândul lor alte bucate meşteşugite, frumos decorate.
Atracţii buzoiene
Caş şi urdă pregătite la faţa locului, aşa cum se fac la stână, în teică de lemn. Unt bătut în putinei, numai bun de întins pe un codru de pâine scoasă din vatră. Degete iuţi ce torc lâna. Cântece populare sau haiduceşti. Elevi care au deschis calea drumeţiilor montane, marcând principalele trasee din Masivul Penteleu. Dar ceea ce a întregit această sărbătoare a fost mândria tinerilor de a purta ia, fusta înflorată, iţarii sau opincile, ce se mai adăpostesc astăzi pe unele meleaguri doar în lăzile din podurile caselor bătrâneşti. „Foarte mulţi oameni au venit la Varlaam îmbrăcaţi în costume populare. Cred că este o dorinţă a românilor, şi mai ales a buzoienilor, de a-şi recăpăta mândria ca neam şi portul popular", a mărturisit Cristina Partal, preşedintele ANTREC România.
Terapie cu zer
Varlaamul a devenit recunoscut în judeţul Buzău pentru curele cu zer, despre care se spune că stimulează digestia şi detoxifiază organismul.
De asemenea, zerul consumat cu o jumătate de oră înainte de masă poate face minuni chiar şi în curele de slăbire. Amestecat cu suc de fructe de sezon (în special cu fructe de pădure, că tot se află Varlaamul aproape de inima codrului), se obţine o băutură nutritivă, energizantă şi revigorantă. Servit în căni de pământ este şi mai gustos! Dar asta nu e tot. Oaspeţii de la pensiunea din Varlaam au parte de un tratament „regesc": băi în zer. După o oră de răsfăţ în cădiţa de lemn cu zer, lapte şi miere, cu siguranţă viaţa vi se va părea mai frumoasă. Adăugaţi la asta preparatele naturale şi drumeţiile, iar vacanţa se va transforma într-o amintire cel puţin interesantă.
„Bulzoiul" de Varlaam
Povestea spusă de un gospodar de pe aceste meleaguri, Pompiliu Blidaru, curge cam aşa. „Încă de pe vremea dacilor s-a mâncat la stână mămăliga luată într-o mână şi brânza în alta. Iar pentru că au văzut că e complicat, au pus-o una în alta şi au mâncat-o direct. Dar şi bulzul ăsta are secretul lui. Depinde foarte mult de brânză. Trebuie caş foarte proaspăt, frământat cu sare, iar mămăliguţa să fie învârtită din mălai făcut la moară de apă." „Bulzoiul", o atracţie a sărbătorii, a fost pregătit în două tuciuri mari, pe pirostrii, deasupra focului de lemne. Mămăliguţele coapte, aşezate pe funduri de lemn, au fost tăiate cu sfoara, felie după felie. După ce s-au tapetat pereţii tuciurilor cu mămăligă, s-au aşezat straturi alternative de brânză şi iarăşi mămăligă. Tuciurile s-au aşezat unul peste altul, închizând la mijloc bulzul. După ce a fost copt deasupra focului, gospodinele l-au împărţit cu iuţeală pofticioşilor care nu slăbeau din priviri recordul de la Varlaam.
